?ti?i, vine un timp al anului când cu to?ii ne sim?im bine, suntem al?turi de familie, ne bucur?m, primim ?i d?m cadouri [bla-bla]. A trecut timpul ?la. Acum trebuie, a?a cum face mai toat

? lumea, s? tragem linie dup? un 2009 plin de mizerii lucruri bune ?i frumoase. Cu t?ieturile ?i ironiile (proaste, evident) v-a?i obi?nuit deja, sper. Mai sper c? v-a?i obi?nuit în acest 2009 ?i cu stilul meu incisiv, cu permanenta dorin?? de a m? afla într-un ring de box cu cineva sau cu avertismentele ?i banurile date pe FTW.ro. O adev?rat? mân? de fier, ce blogul meu…

În plan personal 2009 a început sus ?i s-a terminat în centru, ba chiar un pic la dreapta. Adic? a început în Danemarca ?i s-a terminat în România. Ultimele ?ase luni petrecute în nordul Europei mi-au adus mai multe lucruri decât îmi putea aduce orice eveniment din România, inclusiv dorin?a de a m? reîntoarce acolo, despre care, sperând c? va deveni o reu?it?, v? voi scrie în postul de final de 2010. Anul de schimb s-a încheiat cu succes ?i am revenit acas? cu o diplom? de absolvent al penultimului an de liceu în sistemul danez de înv???mânt, lucru care mi-a dat încredere ?i care, de ce s? nu recunosc, mi-a creat ?i ni?te probleme la ?coal?. De fapt, hai s-o spunem p-aia dreapt?, nu diploma mi-a creat probleme, ci blogul, dar am preferat s? nu devin o vedet? în urma unui scandal, cu toate c? sunt sigur c? aveam resursele necesare.

A doua jum?tate de an a fost ok, mi-am schimbat ?coala, m-am mutat într-o institu?ie mult mai bun?, am încheiat conturile cu sportul de performan??, cel pu?in pân? revin în Danemarca, mi-am f?cut al?i prieteni, i-am dat pe cei care nu meritau la o parte ?i, ca un bonus, m? pot numi ?i ? ofer de vreo 3 luni.

Am participat la dou? competi?ii de speedcubing, în aprilie ?i octombrie, m? declar mul?umit pentru moment. Speedcubing România a organizat ?i prima întâlnire la Bucure?ti de când exist?, am fost acolo, sper ca Radu F?ciu, spre care merge tot creditul, s? mai aibe idei din astea. ?intim aducerea unei competi?ii oficiale în România în 2010.

În blogging 2009 a reprezentat apogeul. Nu, am formulat gre?it. De apogeu o s? vorbim dup? ce ajung la cinci ani în activitate. 2009 a fost mai bun decât 2008. Am trecut pe .ro, datorit? lui Eugen, evident (nu te-am uitat, b?trâne), ?i pân? s? revin în ?ar? am câ?tigat zi de zi vizitatori peste vizitatori. Vizitatori de care, cu scuzele de rigoare, mi-am cam b?tut joc în ultima perioad?. Nu vreau s? m? scot dar, de când am revenit acas?, nu simt c? mai am foarte multe lucruri de zis, dup? cum s-a observat. O scurt? statistic? spune c? pân? în iunie am scris de 88 de ori. De atunci ?i pân? azi doar de 26. Promit s? încerc s? m? revan?ez dar, a?a cum spunea ?i Grim Cris, nu v? a?tepta?i s? scriu o dat? la dou? s?pt?mâni c? am revenit. Nu v? a?tepta?i s? scriu deloc asta. Atunci când voi avea ceva de spus, se va vedea.

Una peste alta, într-o cronologie absolut aleatorie, avem a?a:

Cu toate astea, eu v? urez „la mul?i ani” ?i toat? polologhia aia plin? de sentimentalisme pe care o auzi?i în stânga ?i în dreapta de fiecare dat? când se apropie s?rb?torile de iarn?. Sper c? Mo? Cr?cil? v-a adus tot ce v? dorea?i, daca nu v-a adus este ok, nici la mine nu a g?sit o solu?ie s?-mi pun? vila ?i ma?ina sub brad, dar poate o g?se?te în 2010, la finalul c?ruia sper s? am o list? mult mai plin? decât cea de sus, poate chiar cu reu?ite mai mari. A?a v? doresc ?i vou?!

Gata, a trecut ?i Webstock 2009. Am ajuns târziu, am plecat devreme.

Adic? am prin doar sesiunile trei ?i patru (workshop-urile). În sesiunea trei i-am ascultat pe Alex Cristache, Alexandru Negrea ?i Costin Cocioab?, care au vorbit despre bloguri, în special cele de ni??, despre un pic de personal branding, ?i despre anumite sfaturi în leg?tur? cu activitatea de blogger. În sesiunea patru au vorbit Ionu? Oprea, Radu Spineanu ?i, preferatul meu, Bobby Voicu. Am prins ?i vreo cinci minute din workshop-ul „Microblogging”, unde se vorbea despre clona Twitterului în România. S-a mai vorbit despre marketingul afiliat ?i despre câ?tigurile indirecte din blogging.

Nu am mai stat ?i la gala premiilor Webstock 2009, am plecat cu Eugen spre minunata lume subteran

? a metrourilor, apoi fiecare a luat-o spre cas?. Pe scurt, Webstock 2009 a fost ok, dar mi-ar fi pl?cut s? pot ajunge mai devreme, s? prind ?i primele dou

? sesiuni. Dar na, nu în fiecare zi iei carnetul de ?ofer, corect?

?ti?i zilele alea în care v? trezi?i ?i v? aminti?i c? trebuie s? sta?i ore

întregi la cozi, s? pl?ti?i facturi, b?nci, bla-bla? Oribil, nu? Ei bine, în România cam a?a e peste tot, indiferent ce vrei s? faci. Pe unde te duci, cozi, hâr?og?raie mult? ?i birocra?ie. Func?ionare scârbite de munca lor, obosite, transpirate ?i care belesc ochii la fiecare dorin?? a simplului cet??ean pl?titor de impozite ?i taxe. Ce s? mai, ziua aia din lun? în care ai de pl?tit facturile se transform?, de obicei, ori în zi de concediu, ori într-o zi în care e?ti cu nervii la p?mânt. ?i totu?i … sunt unele lucruri pentru care merit? a?teptarea. Merit? s? a?tep?i câteva ore la o coad?, chiar dac? rândurile mai mult stau decât înainteaz?, dac? ?tii c? la final vei avea ceva în plus. Vei câ?tiga ceva. Te vei duce acas? cu ceva în plus fa?? de lucrurile cu care ai plecat.

Merit?, spre exemplu, s? stai la coad

? la biletele pentru un concert. Un concert în care îi vei vedea pe arti?tii t?i prefera?i, oamenii pe care ?i-ai dorit s?-i vezi de mult timp. Merit? s? a?tep?i s? cumperi bilete le un meci de fotbal. Nu din România. Eu unul nu a? sta. S? zicem un meci de Liga Campionilor, acolo unde se dueleaz? superfor?ele fotbalului european. Spectacolul din tribune ?i magia din teren te vor face, cu siguran??, s? ui?i de orele pe care le-ai petrecut al?turi de al?i zeci de mii de fani care doreau acces pe stadion. Merit? s? a?tep?i câteva ore bune înainte de a intra la un interviu pentru un job.

Jobul visurilor tale, s? zicem. Jobul care nu doar c? te va ridica din punct de vedere financiar, ci ?i din punct de vedere sufletesc. Te va face s? realizezi c? acolo e?ti fericit? ?i c? aia este ceea ce vrei s

? faci pân? la pensie. N-ai sta vreo trei ore s? a?tep?i pentru una dintre astea trei variante?

Sunt unele lucruri, îns?, pe care le a?tep?i mult mai mult de atât. Le a?tep?i din copil?rie. De la zece ani. Poate de mult mai devreme. Sunt lucruri care, atunci când erai mic, î?i erau interzise. ?i cu toate c? pe an ce trece te-ai f?cut din ce în ce mai mare, tot interzise au r?mas. De fapt, chiar ?i lui F?t-Frumos, care cre?te în trei ani cât al?ii într-unul singur, îi erau interzise. De fapt, F?t-Frumos avea calul fermecat, pentru care nu-?i trebuie carnet. Îns? pentru a conduce o ma?in? î?i trebuie, cu siguran??. În general, a?teptatul la cozi m? enerveaz? la culme, mai ales atunci când, chiar ?i intrat în sal?, mai ai un hop de trecut: examenul. Din fericire, îns?, pus fa?? în fa?? cu realitatea, nu am avut nevoie de mai mult de ?ase minute s? o dobor. Pân? la a 23-a nu am gre?it nimic. Un tocilar, nu? Cu 25 de puncte dintr-un total de 26 m? prezint vinerea viitoare la proba practic?. ?i cu pumnii strân?i din nou de c?tre cei care mi-au fost al?turi ?i azi. ?i, pe urm?, ne vedem la Webstock, la Radisson în Bucure?ti, unde sper s? m? întâlnesc cu cât mai mul?i dintre voi. ?i da, a?teptarea merit?. Chiar ?i cea de trei ore. Dar mai ales cea de 18 ani.