Articolul acesta se adreseaz? tuturor tinerilor sportivi, mai ales celor sub 16 ani. În principiu se adreseaz? tuturor juniorilor, indiferent c? fac fotbal, înot, handbal sau rugby, ar trebui s? ?ine?i cont de ceea ce v? spun eu acum. Sportul este o activitate pe care mul?i nu o în?eleg. C?pri?ele din prima banc?, despre care v? vorbe?te Makavelis aici, nu în?eleg cu siguran??. Îns? cei care în?eleg ?i s-au apucat de un sport de mici vor în?elege de ce am scris postul ?sta.

Când faci un sport poate nu pre?uie?ti asta. Poate c? te duci doar pentru c? î?i organizeaz? un pic via?a programul fix pe care îl ai zilnic, de trei ori pe s?pt?mân? sau câ nd ai antrenament.

Îns? mul?i nici m?car nu se gândesc la faptul c? peste 4-5 ani junioratul se termin?, ei se vor l?sa de sport, ?i le va p?rea r?u. Foarte r?u. Dintre to?i tinerii care se apuc? de un sport de performan??, foarte pu?ini urmeaz? o carier? în domeniu. Ceilal?i ba n-au timp de ?coal?, ba n-au chef s? se mai duc? la antrenamente, ba nu-i las? p?rin?ii etc. Ei bine, sfatul meu este s? v? ?ine?i dac? sportul chiar v? produce pl?cere. Dac? merge?i de drag la antrenamente, ?i nu din obliga?ie, atunci nu v? l?sa?i. E greu, corect, dar f?r? munc? nu po?i deveni cu nimic mai mult decât Adrian Cristea. Adic? ceva nul din punct de vedere sportiv ?i cu o mentalitate pueril? de copil (?i asta consider c? e indulgent). Nu cred c

? cineva se apuc? de sport doar ca s? devin? a?a ceva. Cel pu?in eu nu î mi pot imagina o persoan

? care s? se apuce de sport ?i s?-?i rup? mâinile ?i picioarele mii de ore pe an doar pentru a se da în stamb?. În ziua de azi nu mai e nevoie

de a?a ceva. Î?i ia tac’tu un BMW ?i gata, e?ti plin de b??ini, nu mai e nevoie s? depui efort.

Cei care se apuca de un sport de performan?? de tineri au alte aspira?ii. Ei î?i doresc succesul, v?d sportivii de performan?? ca pe modele. Îns? chiar ?i cu mult? munc?, unii dintre copiii care au venit zilnic la antrenamente cinci ani nu ajung nimic. ?i asta pentru c? unii se nasc mai egali decât al?ii. N-ajungi s? prime?ti un contract de juc?tor la o echip? de seniori chiar dac? tu e?ti bun, dar nefiind în stare s?-l „finan?ezi” pe domnu’ antrenor n-ai nicio ?ans?. Cum s? te compari tu cu ?la care cheltuie banii t?i de buzunar pe o lun? întreag? într-o singur? sear??

Unde vreau s? ajung? La faptul c? junioratul este cea mai frumoas? perioad? a carierei sportive a oricui. Chiar ?i dac? ajunge?i s? fi?i seniori la vreun club din România sau din afara, tot la juniorat v? ve?i gândi. E ca ?i în via??. Î?i dore?ti toat? copil?ria s? ajungi mare ?ef, ?i când ajungi descoperi c? vrei s? tr?ie?ti iar clipele copil?riei. Sunt mul?i tineri care se las? de sport din motive stupide, cum am zis ?i mai sus, iar peste câ?iva ani regret?. C? pe ei nu i-a sf?tuit nimeni. Ei bine, v? sf?tuiesc eu. Dac? în?elegi sportul de performan?? a?a cum trebuie ?i î?i dore?ti o carier? în viitor, probabil o vei avea. Trebuie doar s? munce?ti. Perioada în care f?ceam sport de performan?? era una foarte organizat? pentru mine, pentru c? aveam un program fix pe care nu-l puteam schimba nici în ruptul capului. Între ora A ?i ora B antrenament. Nimic mai simplu. Sportul de performan?? îmi lipse?te, la antrenamentele zilnice m? gândesc mereu, chiar dac? alergam de îmi ie?ea limba din gur?. A? da multe chestii pentru înc? un an de juniorat, chiar dac? e înot sau handbal. Toate lucrurile astea îmi lipsesc, ?i nici nu m? îndoiesc de faptul c? oricui îi lipsesc atunci când nu se mai duc la antrenamente. D-asta v? scriu aici. Încerca?i s? nu face?i ?i voi gre?elile pe care mul?i al?i sportivi tineri le fac. Nu v? l?sa?i de sport doar pentru c? e greu, dac? asta este ceea ce într-adev?r vre?i s? face?i. La un moment dat ve?i ajunge s? regreta?i ?i s? da?i pe blog sfaturi „pentru tinerii sportivi”.

Apropo de sport. Azi a? vrea s? ajung la #JoggingTweetMeet.

Am par t

icipat de multe ori la competi?ii, fie c? au avut caracter sportiv sau nu. Pân? la urm?, peste tot în jurul meu e o competi?ie, sunt înconjurat de astfel de lucruri. B?taie pe medii mari la ?coal?, pe cele mai mari note, cele mai bune referin?e. B? taie pe locul din autobuz.

?i asta ca s? ce, s?-l dai b?bu?ei care urc? la urm?toarea sta?ie? S? nu mai vorbim de tot felul de concursuri de care auzim la televizor. Sau, de ce nu, hai s? consider?m via?a ca o competi?ie. Un concurs în care cel mai bun, cel mai bine preg?tit, ajunge s? fie ?i pe cea mai înalt? treapt? a societ??ii.

De concursuri ne-am s?turat. La Loto n-am câ?tigat, Bingo e doar o ho?ie, ?i parc? nici m?g?riile alea de le-am trimis prin po?t? la capetal? n-au dat rezultate.

Competi?iile sunt constituite pentru to?i, în afar? de unul singur, din dezam?giri. Sau din nep?sare, în cazul în care nu în?elegi adev?ratul spirit al sportului ?i nu participi ca s? câ?tigi, ci doar pentru c? e bine s? participi. Cu asta nu sunt deloc de acord ?i v-am mai spus-o ?i aici.

Despre Prahoveanul anului, concursul lansat de c?tre Phonline.ro, am aflat de la Sorin. Sau, mai bine zis, am aflat de la linkul pe care îl avea la status pe Y!M. Sunt ?i eu nominalizat acolo, ba chiar de dou? ori. O dat? la categoria bloguri, bineîn?eles; linkul poate fi g?sit aici. A doua nominalizare este la categoria sport. Chiar dac? ceea ce fac eu nu se poate numi un sport propriu-zis, cine m-a nominalizat a considerat c? ceea ce fac mânu?ele mele cu ni?te cuburi Rubik este foarte mi?to. Linkul este aici. Se poate vota simplu, printr-un singur click pe stelu?ele din josul paginilor pe care vi le-am dat, ? i ch

iar v? rog s? o face?i. ?tiu, sunt mul?i oameni out there care vor vota cu minus pentru ca m-am luat de stilul lor de via??, ?ara lor sau alte d-alea. Nu e nimic, am auzit eu cândva o vorb? care spunea c? e?ti pe atât de sus pe cât de mul?i du?mani ai. Ia s? vedem, eu câ?i du?mani am?

Ca sportiv de performan??, de-a lungul timpului am partici

pat la mai multe competi?ii, în special în copil?rie pe când f?ceam înot. Am f?cut ?i ceva fotbal ?i handbal, câ?iva ani buni, deci din aproape 19 ani de când m? învârt pe aici, mai mult de jum?tate am f?cut un sport de performan??. ?i ?ti?i ceva? Niciodat? nu am plecat din vestiar cu ghetele, jambierele, ap?r?torile ?i echipamentul în geant? ?i pe drum c?tre cas? am gândit a?a: „B?i, ce fericit sunt c? am participat la meciul ?sta. Sunt tare bucuros c? am jucat 75 de minute pe teren ast?zi, participarea mea la acest eveniment este foarte important?.” Nu. Am gândit ori „Am învins, e ok”, sau ”Am pierdut, data viitoare trebuie s? fim mai buni”.

Un sportiv profesionist nu vine de 6-7 ori pe s?pt?mân? la antrenament ca s? participe ?i el o dat? pe s?pt?mân? la un meci. Nu. El vine la antrenament ca s? devin? mai bun, s? se preg?teasc? ?i, surpriz?, nici de data asta nu o face doar de pl?cere, ci pentru a fi mai bun decât adversarul între fluierele arbitrului. O face pentru a ie?i de pe teren înving?tor, nu pentru a p

articipa. De participat poate oricine, de câ?tigat nu chiar. Voi crede?i c? peste 10 ani îmi voi aminti c? acum trei sezoane Levski Sofia a participat în grupele Ligii Campionilor, dar c? nu a câ?tigat niciun meci? Nu. Dar ce crede?i, îmi voi aminti peste 10 ani cine a câ?tigat Liga acum trei ani? Evident. Pentru c? înving?torul are mereu un loc stabilit în istorie, chit c? vorbim de fotbal, handbal, box, sau de orice în afar? de sport. Înving?torul scrie istorie. Participantul este cel care-l face campion pe cel care, la final, ridic? trofeul. ?i chiar dac? f?r? participan?i nu ar exista o competi?ie, mereu va exista doar o singur? echipa: cea care la final se afl? cel mai sus.

S? participi e important doar dac? e?ti amator ?i faci sport de pl?cere. Doar dac? mergi cu prietenii la fotbal pe sintetic ?i apoi la o bere. Nu dac? e?ti profesionist. Nu dac? vii la antrenament în fiecare zi, poate chiar de dou? ori pe zi. Sportul, în general, trebuie s? fie privit din dou? perspective: cel f?cut de pl?cere, ?i cel profesionist. Eu vorbesc despre al doilea caz, c? despre primul nu sunt atât de multe de zis.

Juc?torii de fotbal din Spania, s? zicem, pl?ti?i cu milioane de euro pe sezon nu primesc banii ?? tia ca s

? participe în Primera Division. Nu, ei îi primesc pentru c? ?la e jobul lor, iar cum nici matale nu te duci la job doar pentru a te afla acolo, atunci nici ei nu primesc banii ?stia doar ca s? participe. Ei primesc banii ??tia pentru a câ?tiga. Nu neap?rat trofeul, pentru c? multe echipe nu pot ajunge la astfel de performan?e, dar fiecare manager seteaz? la început de sezon un obiectiv. L-ai îndeplinit? Ai câ?tigat. Nu l-ai îndeplinit? Ai pierdut. As simple as that…

Chestia asta cu „e mai important s? participi decât s? câ?tigi” e ceva penibil spus? de c?tre cineva care nu a participat în via?a lui la o competi?ie, care nu ?tie cu ce se m?nânc? o minge de fotbal, sau care nu ?tie regulile niciunui joc. Poate doar al pokerului. Sau, cel mai probabil, cu mult timp în urm? ni?te sportivi de performan?? foarte slabi (nu fizic, ci psihic ?i calitativ), care n-au câ?tigat nimic în via?a lor s-au adunat la sfat ?i au spus: „Domnilor, cariera noastr? e pe final, nu am atins niciun trofeu, decât cu privirea la televizor, ?i trebuie s? sp?l?m ru?inea. Cum facem?” Iar atunci, cel mai de?tept dintre ei a venit cu o idee genial? în fa?a presei.
„Stima?i jurnali?ti ?i telespectatori, adev?ratul motiv pentru care exist? sportul este participarea. Adev?rata pl?cere este s? iei parte la un eveniment sportiv, nu s? câ?tigi”
„Normal, tu nici n-ai de unde s? ?tii cum e s? câ?tigi ceva”, se aude din spatele puhoiului de oameni ai presei.

Frumoas? povestea mea, nu? E adev?rat?. Cel pu?in a?a cred. ?i mai cred c? ?tiu ce vorbesc, ?i a? dori dac? m? contrazice?i s? o face?i cu argumente bine puse la punct, c? ?ti?i c? trag cu din?ii de ideile mele. Nu v? mai da?i pe dup? col?, adev?ratul lucru pentru care ORICINE particip? la o competi?ie, fie ea sportiv? sau nu, este s? câ?tige. Sau cel pu?in s? se apropie cât mai mult de acest obiectiv. Mul?umirea idioat? a celor care doar particip? vine de la români, probabil, pentru c? din incapacitatea de a câ?tiga aproape nimic, trebuie s

? ie?im ?i noi cumva, nu? În momentele alea, evident c? participarea e mai important?, când ea devine, de fapt, singurul target. Sau mi se pare mie prea des c? aud fraza ”obiectivul nostru este participarea în Champions League”?

Am participat ?i eu la leap?a pornit? de cea mai luminoas? parte a blogosferei, Brightie, ?i am scris aici o poveste ce poate avea urm?ri grave pân? la urm?. Dup? cum v-am spus ?i în articolul precedent, vreau s? îmi exprim p?rerea ?i despre acela?i subiect, doar c? privit din alt punct de vedere. Evident, nu sunt de acord cu teribilismul, mai ales cu cel la volan, dar sunt unele lucruri cool f?r? de care po?i considera c? nu tr?ie?ti. ?i nu pentru c? a?a ar fi, ci pentru c? via?a (tr?it? în societate) este determinat? de rela?ii inter-umane. Iar dac? tu, ca cet??ean, faci ca aceste rela?ii s? dispar? sau s? se altereze, atunci po?i considera c? nu tr?ie?ti. M? voi referi prin termenul de „viu” în acest post la calitatea de a fi activ într-o comunitate, la calitatea de a fi v?zut de oameni. Adic? la opusul celor care stau în cas? pe motiv c? n-au cu cine s? ias? în ora?, sau pe motiv c? nu au comunit??i care s?-i asimileze. ?i cum noi tr?im în societate, î ntre oameni, dac

? nu reu?e?ti s? îi ai pe ace?ti oameni lâng? tine, te po?i considera „mort”. Este, de fapt, ca ?i la 2 metri sub p?mânt: lini?te total?.

Un exemplu simplu este sentimentalismul. Dac? în ziua de azi ai sentimente, dac? plângi la un film, dac? suferi al?turi de ceilal?i, e?ti un fraier.

Ce sunt alea sentimente? Trebuie s? fii ca din topor, s? nu-?i pese de nimic, s?-i calci pe to?i în picioare, ?i de-abia atunci e?ti în rând cu oamenii. Altfel? O s? devii un exclus, o persoan? care n-are ce c?uta în anumite grupuri. ?i ?sta este doar un lucru care te poate ?ine departe de calitatea, la figurat vorbind, de a te putea numi „viu”.

Alt exemplu poate s? fie înv??atul. Dac? înve?i bine la ?coal?, e?ti declarat tocilar. ?i se pune ?tampila ?i nu mai scapi de ea decât dupa clasa a 12-a, ?i chiar ?i dup? vor mai fi persoane care-?i vor aminti de tine ca „tocilarul clasei”. E?ti, încet, încet, exclus din grupuri, pentru c? tot ceea ce te intereseaz? pe tine este s? înve?i. ?i s? fim serio?i, cine mai înva?? în ziua de azi? Exemplele pe care le avem zilnic în fa??, de la televizor, s? zicem, nu s-au spetit s? înve?e. Au lipsit ?i de la orele de gramatic?, ?i de la cele de geografie, ?i nici pe la istorie nu au dat. ?i totu?i, iat?-le pe aceste persoane la televizor, iat?-le cum ne povestesc despre cum întorc ei banii cu lopata, iat? cum afl?m cine s-a mai dus în vacan?? în Tahiti, iat? cum ne înva?? cum s? facem primul milion. De dolari, evident. ?i ce, crede?i c? s-au spetit la ?coal?? Nu. Atunci, noi de ce s? o facem? Iar tu dac? faci asta nu e?ti de-al nostru. Deci, din nou, e?ti un exclus. Nu e?ti cool, deci nici „viu”.

Repet, nu m? leg de teribilismul la volan, dar nu este super în ziua de azi s? ai propria ta ma?in?? Chiar dac? te deplasezi pe distan?e scurte pentru c? e?ti un puturos, poate ai t?i te-au conceput în ma?in? ?i sim?i nevoia s

? te întorci „acas?”. Dar na, e cool s? apari cu ma?ina la ?coal?, mai ales dac? stai la 10 minute de mers pe jos distan??. C? na, dac? stai la 20 de km. de ora?, pot s? în?eleg, dar atât timp cât ai putea foarte u?or s? folose?ti mijlocul de transport în comun, sau ai putea s? mergi pe jos, nu te mai în?eleg. Devii, pentru mine, un puturos, care ?i la 30, ?i la 40, ?i la 50 de ani se va deplasa tot cu ma?ina. ?i un om pe care dac?-l pui s? alerge 100 metri vitez?, cade. Nu mai poate. Dar, din nou, e cool, a?a c? facem. E?ti cool -> e?ti viu. Exclusiv prin ma?ina pe care o conduci, dar nu conteaz?, tu tr?ie?ti.

Apoi, alt exemplu; nu e mi?to s? chiule?ti de la orele de sport? (?tiu, cu asta am o boal?). Ba da, e foarte tare. N-ai chef azi de sport, nu-l faci. Nici data viitoare n-ai chef, nu-l faci. Cum, nu ai media 10 la final de semestru? Nicio problem?, vine mama la ?coal?. Alt lucru cool, alt lucru care te ajut? s? ai prieteni, c? doar chiule?ti împreun? cu ei. Faci sportul mereu? Uite-l ?i pe ?la, n-are ce face acas?. Get a life, b?i! Mai ie?i ?i tu în ora?…

E cool s? ai blog? Facem unul, doar e pe gratis! Am citit eu undeva c? e u?or s? te faci blogger, bagi un nume, o adres? de mail, ?i începi s? scrii. N-are importan?? c? î n ultimii trei a

ni la gramatic? ?i-ai f?cut unghiile, tu scrie. Perseveren?a este mama reu?itei. E mi?to s? te dai cu skiurile? Ne d?m! E la mod? s? fumezi? Fum?m! Se poart? fi?ele ?i tupeul? A?a s? fim! Chestiile astea devin o mod?. ?i în ziua de azi, f?r? ele, este destul de greu s? te p?strezi în comunit??i. La un moment dat vei deveni exclus, pe rând, din toate cercurile de prieteni pe care le ai, pentru c? nu v? mai potrivi?i. ?tiu, acum vor veni optimistele mele ?i îmi vor explica ele c? de fapt mie îmi lipsesc anumite calit??i ?i c? nu e a?a, ?i pe dincolo, ?i este chiar altfel. Da, poate c? a?a e. Dar pentru mine, via?a într-un cerc de tocilari n-ar ar?ta prea bine. ?i nici una într-o comunitate de prieteni ai fast-food-urilor, care nu ?tiu c? alergarea se face ?i din pl?cere, nu doar dac? e?ti atlet. A?a cum spunea ?i Brightie, ca s? fii cool trebuie s? fii viu. Dar, de cele mai multe ori în societatea noastr?, lucrurile stau în totalitate diferit. ?i atât timp cât nu dep??e?ti limita, e mai bine s? fii mai cool ?i „viu”, decât s? te gânde?ti c? pentru ca s? fii cool, trebuie s? nu sfâr?e?ti sub ro?ile unui tir.

M? gândeam zilele trecute la faptul c? Ministerul Educa?iei este a?a de incon?tient încât pân? în acest moment profesorilor nu le-au fost comunicate anumite detalii foarte importante despre BAC-ul din 2010. Adic? la istorie nu se ?tie, înc?, dac? d?m din istoria românilor, sau ?i din cea universal?. C? sunt împotriva acestor modific?ri este clar, e stupid ca dup? ce trei ani ai ?tiut c? dai BAC-ul din ceva, în ultimul s? te anun?e c? nu, c? se schimb? modificarea.

Apoi mi-am amintit de cum se voia reforma sistemul de înv???mânt ultima dat?, atunci când se scoteau orele de sport, c? erau prea multe de mate (sun? bine, nu?). C? oboseau copila?ii la ?coal?, s?racii de ei. C? nu mai aveau timp s? mearg? acas? ?i s? ias? pe maidan, când eu cât am fost mic nu miroseam aerul de pe afar? decât în weekend. C? nu mai au s?racii timp de televizor ?i calculator, probabil, d-aia se scot orele de sport. Uneori realizez c? to?i incapabilii ajung în pozi?ii de conducere. ?i uite cum o ?ar? din Europa secolului 21 este condus

? de ni?te neini?ia?i. În nimic. Pro?ti, mai pe scurt ?i pe în?elesul tuturor.

Este nevoie de ore de sport în ?coli. Este nevoie pentru c?, dac? elevul nu se sinchise?te din clasa a IV-a (sau mai devreme) s? fac? un sport în timpul liber, atunci m?car ?coala s?-l oblige. M?car la ?coal? s?-?i mai mi?te hoitul ?la puturos. M?car acolo s? mai alerge un pic. M?car acolo s? nu se mai poat

? sustrage mi?c?rii. Cu toate c? la ce profesori de sport avem, ?i la ce medici îng?duitori, care acord? scutiri de sport într-o veselie, c? doar nu dau din buzunarul lor, cam tot aia e. Dar totu?i, majoritatea elevilor ar face ora de educa?ie fizic?.

Cum ?coala ocup? foarte mult timp din zi, este destul de greu s? faci ?i un sport, s? mergi ?i la ?coal?, ?i s? ai ?i rezultate excelente la examene, dac? ai a?a ceva (?sta e un apropo pentru cine se simte). Dar, dac? te chinui ?i într-adev?r î?i place ceea ce faci, po?i s? reu?e?ti s? rezi?ti programului înc?rcat. Dac? e?ti în stare s? la?i orele de calculator zilnic pentru

orele de antrenament, atunci o s? fie ok.

Ba chiar mult mai s?n?tos, nu doar ok. Ceea ce nu mul?i p?rin?i în?eleg este c? sportul e important în dezvoltarea copiilor. ?i c? un tân?r are puterea de a se descurca atât la ?coal?, cât ?i de a merge la antrenamente de trei ori pe s?pt?mân?. ?i îi mai r?mâne timp ?i de teme, acas?. Dac? nici p?rintele nu-?i trimite copilul la un sport, ?i nici acesta nu e interesat de a se mi?ca un pic, atunci orele de educa?ie fizic? de la ?coal? sunt singura solu?ie pentru ca elevul s?-?i mai mi?te sângele. ?i ??tia vor s? le scoat? ?i pe alea?

Sunt clase în anumite licee (pentru care am tot respectul) care ofer? elevilor profil sportiv. Adic? elevul se înscrie ?i face un sport. De performan??. Nu în timpul liber, ci în timpul ?colii. Un fel de mate-info al sportului. O clas? de volei, c? ?sta îmi este mie cel mai apropiat exemplu. În loc de cinci ore de istorie, de patru de român?, patru de mate, se fac trei din fiecare ?i r?mân patru de volei s?pt?mânal. Sau mai multe, depinde ?i de program?. Dar s? nu uit?m c? astfel de clase nu au foarte mare succes, a?a c? oferirea profilului respectiv în abunden??, n-ar face decât ca multe dintre clasele astea s? fie goale. Sau umplute pe jum?tate. Pentru c? e mai u?or s? mai bagi o teorem?, decât s? alergi, nu? Doar to?i vrem s? ne facem medici, avoca?i ?i ambasadori…

De aceea este nevoie de sport în ?coli, domnilor guvernan?i. Pentru c? exist? în ?ara asta mul?i oameni comozi, care fac anumite lucruri doar dac? trebuie. Iar sportul, ca or? inclus? în programul ?colar, trebuie f?cut?. Pentru c? este s?n?tos ?i pentru c? altfel risc?m s? ajungem ca americanii. De fapt, nu risc?m, chiar vom ajunge. Hamburgeri, McPui?or, McFlurry ?i cam atât. ?i multe, multe persoane obeze ?i pline de tot felul de sucuri ?i E-uri. Voi asta vre?i s? ajunge?i? Nu? Gândi?i-v? serios atunci când pleca?i de la ora de sport s?pt?mâna viitoare.