Da, ?i î n

tre Carpa?i, dar în principiu m-am n?scut ?i am crescut împrejurat de dobitoci.

Am renun?at de mult la aruncat cu noroi în români needuca?i, netrimi?i la ?coal?, în oamenii care se înjosesc la tot felul de ?ig?neli. Am f?cut-o pân? azi când, scârbit pân? în gât, n-am mai rezistat. Vorbesc despre meciul României cu Rusia de la Europeanul de Handball, acolo unde ru?ii ne-au scos din sal?, cum se spune în sportul ?sta. ?i nu, nu la fete m? refer în articolul ?sta, la echipa a doua trimis? de Radu Voina pe teren ieri. Nu ele sunt ?inta postului ?sta, ci noi, românii. Noi, scârbele nenorocite cei care nu suntem în stare s? recunoa?tem un ?urub nici dac? vedem unul. Noi, care nu suntem în stare s? apreciem valoarea, s? mul?umim pentru ceea ce primim ?i pentru ceea ce avem. Pentru Na?ionala fantastic? de handball feminin pe care o avem, pentru asta.

Mereu am spus c? dac? vreau s? m? amuz, m? duc pe ProSport la comentariile unui articol despre fotbal, le citesc, ?i de-odat? m? simt printre cei mai de?tep?i oameni din ??ri?oara asta. Azi nu m-am sim?it a?a. Azi m-am sim?it josnic, m-am sim?it prost c

? fac parte dintr-o na?iune cu aceea?i oameni care arunc? în fetele astea minunate cu l?turi. În dobitocii cei care cred c? handballul este ca jocul pe calculator ?i care nu realizea

z? c? fetele trebuiau s? fie odihnite ieri. Care nu realizeaz? c? indiferent de rezultatul de ieri sau de cel de sâmb?t?, performan?ele atinse de ele sunt uria?e.

Dragi animale care sunte?i, am f?cut mai mul?i ani de sport de performa?? decât ave?i mul?i dintre voi ?coal?. Nu m? refer la tine, cititorule, ci la autorii respectivelor comentarii de pe ProSport. ?tiu ?i eu, dup? anii ??tia, c? dup? ce joci 5 meciuri în 6 zile, ai nevoie de o pauz?. C? pân? ?i Superman dormea a?a, din când în când. Fetele nu doar c? aveau nevoie de o pauz? de pe teren, dar aveau nevoie de odihn? psihic?, pentru c? sâmb?t? urmeaz? s? joace ceea ce echipa Na?ional? de fotbal a României nu va juca poate niciodat?: o semifinal? de Campionat European. Mentalitatea de înving?tor nu are nicio leg?tur? cu faptul c? fetele astea aveau nevoie s? fie odihnite, dar are o leg?tur? cu faptul c? suntem între cele mai bune patru echipe din Europa ?i din lume (top 3 mi-a? permite s? spun, sper ca rezultatul final s? dovedeasc? asta). F?r? un Amariei, Maier, f?r? stâlpii ap?r?rii din anii trecu?i (Luca ?i Be?e, dar mai ales Hu?upan), f?r? tot felul de piese importante pierdute de-a lungul turneului, echipa asta a ajuns departe.

Am mai citit ?i c? V?rzaru ?i Ungureanu s-au pref?cut c? s-au accidentat, c? nu au chef s? joace pentru Na?ional? pentru c? nu le d? nimeni bani. Da, nu le d? nimeni bani, pentru c? interesul pentru handball în România este zero, dar îi doresc autorului Dorel, sau cum îl cheam? pe el, s? i se f**? îi cedeze ?i lui ligamentele la genunchi, ca Paulei. ?i apoi îi doresc s? îmi spun? daca ai cum s? te prefaci c? te-ai accidentat atât de r?u, dup? ?ase luni de recuperare. Voi nu sunte?i oameni, voi sunte?i scursuri. Scursuri care, dac? România bate Suedia s?mb?t?, ve?i umple ProSportul cu comentarii pline de „bravo fetelor!”.

Reac?ia lui Ga?u e u?or de în?eles. Citez? Da, citez: „Ne-am menajat juc?toarele, ce vor? Trebuie s? ne p?str?m pentru semifinal? ?i final?. Vrem s? ne întoarcem acas? cu cea mai u?oar? medalie. Vre?i s? ne rupem acum pentru meciul de sâmb?t?? Avem obiectiv s? batem Suedia, nu Rusia.” Da, avem obiectiv s? batem Suedia, nu Rusia. Asta trebuie s? în?elege?i voi oligofrenilor, c? fetele alea nu sunt robo?i. C? într-un meci de handball nu alergi la fel de mult ca Xavi, Iniesta sau Pirlo, dar c? te deplasezi continuu. Majoritatea juc?toarelor fac ?i faza de ap?rare ?i faza de atac. Nu, nu e nici m?car a?a de greu cum sun?. E mult mai greu. A?a c? scursuri ale societ??ii ce sunte?i, ciocul mic ?i mul?umi?i-le fetelor astea c? printre rromi trimi?i acas? de Sarkozy, mafia român? din Italia ?i ciorile din Copenhaga, se mai vorbe?te în Europa de noi ?i de bine. La televizor cu voi sâmb?t? ?i duminic? ?i, din tot sufletul, hai România!

P.S.: Am primit ni?te sfaturi, cum c? injurii în astfel de posturi sunt folosite de oamenii care au nevoie s? umple propozi?ii, pentru c? nu st?pânesc bine limba român?. Cum nu m? consider unul dintre ei, ?i sunt total de acord, îmi cer scuze pentru limbaj, îns? am scris articolul la nervi. Data viitoare va fi mai bine!

Tot dau pe Twitter de câteva zile c? o s? merg la România – Danemarca. Ei bine, dup? ce am fost la Spania – Serbia cu dou? ore înainte, am fost ?i la România – Danemarca asear?, la Campionatul European de Handball Feminin din Danemarca ?i Norvegia. Cum grupa României se desf??oar? în ora?ul în care locuiesc eu, nu am rezistat tenta?iei de a merge la meci, chiar dac? biletele nu au fost printre cele mai ieftine. Înainte s? v? povestesc ce cred eu despre seara asta, nu vreau decât s? spun c? au fost ni?te bani cheltu?i pe o experien?? care va r?mâne mult timp în inima mea. Nu doar pentru c? am v?zut România la lucru. Nici pentru c? am b?tut (pentru c? am pierdut, de fapt), ci pentru c? am tr?it un meci de handball de nivel interna?ional în mijlocul civiliza?iei.

Al?turi de o prieten? ne-am bucurat, am urlat, ne-am uitat urât la „vecini” ?i am cântat imnul, asta fiind printre al?i 6400 de danezi. Care nu, nu se uitau urât, nu urlau la noi, nu ne luau la ochi, ci f?ceau lini?te. Cu morcovelul în fundule? în prima repriz?, când Na?ionala României era pe val, to?i danezii aplaudau ac?iunile Na?ionalei lor, ? i flu

ierau atacurile noastre. Nu v? pot explica ce sim?eam eu, din tribune; m? gândesc ce sim?eau fetele pe teren.

Înainte de meci am urlat din tribune dup? Oana Manea, ?i i-am spus „s? le bat? la curul gol pe astea”. Era prea concentrat?, probabil, s? realizeze ce am zis. Am avut locuri exact deasupra tunelului c?tre ?i dinspre vestiare, a?a c? am mai urlat de câteva ori c?tre Narcisa, Lumini?a, Radu Voina ?i altele. Am cântat imnul al?turi de, probabil, al?i 20-30 de români în toat? sala. Pot s? pun pariu c? se auzea pân? în col?ul cel?lalt al s?lii. ?ti?i c? nu d? patriotismul afar? din mine, nu e o surpriz?, dar m-am sim?it mândru c? sus?in echipa care, pe teren, nici nu conteaz? din ce ?ar? vine.

Pentru c? Na?ionala de Handball a României este tot ceea ce avem, ca ?ar?. Este brandul nostru. Este singurul lucru cu care scoatem capul (poate gimnastica ?i polo-ul s? mai ajute un pic, dar e clar ce echip? este plasat? cel mai sus în ierarhia na?ional?). Na?ionala de Handball României este singura pentru care a? avea curajul s? cânt imnul ??rii mele între al?i 6400 de str?ini, iar apoi s? m? a?ez lâng? ei ca ?i cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pentru c? echipa asta merit?. Pentru c? pe primii danezi pe care i-am întrebat ce români ?tiu, au r?spuns Cristina V?rzaru (Viborg), Carmen Amariei (Slagelse ?i FC Copenhaga) ?i Narcisa Lecu?anu (Aalborg). Nu Hagi, nu Nadia, nu N?stase.

România nu a mai pierdut contra danezelor din 10 decembrie 2002, timp în care le-am b?tut pe unde le-am prins. Ba la noi, ba le ele, ba prin deplas?ri. Tradi?ia s-a oprit azi. Ceea ce continu?, îns?, este speran?a c? într-o zi Na?ionala României va aduce un trofeu la Bucure?ti. Eu cred în fetele astea.

?i în Radu Voina cred, chiar dac? nu a?a cum o f?ceam în Tadici. Cred ?i c? asear? a gre?it cerând time-out prea târziu în repriza secund?, îns? d-asta se nume?te o echip?: fiecare î?i aduce aportul. Poate c? b?team Danemarca, poate c? b?team ?i Serbia, dar poate c? în grupa secund? nu f?ceam mai brânz?. A?a, în condi?iile date, fetele sunt sub presiune, a?a cum sunt obi?nuite, ?i chiar cred c? vor trece ?i de grupa secund?, indiferent de rivale.

Una peste alta, meciul de asear? mi-a produs ni?te amintiri care vor r?mâne mult timp în sufletul meu. S? po?i s? fii al?turi de Na?ionala ta atunci când are mai mare nevoie este un sentiment superb. Plus de asta i-am spus Lumini?ei Hu?upan c? este idolul meu, le-am transmis câteva cuvinte de încurajare ?i fetelor, ?i am plecat cu sufletul plin de bucurie ?i speran?? c? România, într-o zi, va aduce un trofeu acas?. Succes fetelor în continuare!

Romanian International Universities Fair, sau Târgul de Facult??i, cum este cunoscut în România, vine la Bucure?ti mâine ?i poimâine, 13-14 martie 2010.

Acolo se vor prezenta peste 100 de universit??i din România, SUA, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Fran?a, Austria, Germania ?i altele. Târgul începe la ora 10.00 ?i se termina la ora 18.00, timp în care se vor organiza seminarii ?i workshopuri, în care ve?i putea interac?iona cu persoane care au fost sau sunt la facult??ile respective, ?i în care ve?i putea da chiar ?i interviuri pentru a fi accepta?i la unul dintre programele prezentate. Statistica spune c? din 74 de elevi care au participat la Spot Admission, 25 sunt acum elevi la facult??ile la care ?i-au dorit.

Este bine s? participa?i în special în cazul în care dori?i s? merge?i la facultate în afara ??rii, având în vedere c? pute?i s? v? face?i o idee mai bun? despre ce se întâmpl? ?i despre cum se poate ajunge acolo decât v-a?i putea face pe e-mail. Edmundo, funda?ia educativ? care ajut? elevii s? plece în diferite ??ri o s? fie ?i ea acolo, ?i v? sf?tuiesc s? îi c?uta?i. Oamenii sunt serio?i, pe mine m-au ajutat mult. Adina Cristescu este, probabil, persoana care va fi acolo din partea Edmundo.

Apela?i la ea cu încredere!

Cunosc persoane care sunt în an terminal ?i înc? nu sunt hot?râte în leg?tur? cu ce vor s? fac? mai departe. Dac? nici tu nu e?ti sigur înc? ce vrei s? faci cu viitorul t?u, atunci cred c? RIUF î?i poate oferi o perspectiv? mai bun? decât î?i pot da p?rin?ii sau prietenii, a?a c? f?-?i un pic de timp liber weekendul ?sta ?i treci pe la Sala Palatului între orele precizate mai sus. Cred c? intrarea la aceast? a 5-a edi?ie RIUF costa 5 lei; nu sunt sigur, totu?i. În orice caz nu poate s? fie mai scump? de atât. În ideea în care trenurile merg cum trebuie, sâmb?t? o s? merg ?i eu la târg.

Evenimentul se desf??oar? ?i la Timi?oara pe 16 martie ?i Ia?i pe 18 martie.

Despre evenimentul din Ia?i v-a scris Vlad. Informa?ii suplimentare pot fi g?site pe pagina web a târgului, acolo unde poate fi g?sit? ?i lunga list? a expozan?ilor, al?turi de site-urile lor. Nu ar fi r?u s? arunca?i un ochi acolo dac? merge?i la târg. Astfel, ve?i cunoa?te dinainte cu care reprezenta?i dori?i s? vorbi?i ?i nu ve?i pierde prea mult timpul cu c? utatul lor, pentru c

? la intrare ve?i primi ?i o hart? a loca?iilor unde se afl? fiecare expozant.

Acum p a

tru ani am sc?pat ca prin urechile acului de a fi o genera?ie de cobai. Am dat examenul de capacitate pe vechiul sistem ?i am intrat la liceu cum se f?cea ?i pân? atunci. Cei care au urmat dup? mine n-au avut acela?i noroc. Teze unice în a 7-a ?i a 8-a, medii, nici ei nu mai ?tiau de unde au toate notele alea ?i pe baza a ce intr? în liceu. Dac? în clasa a 8-a am sc?pat, se pare c? nu voi sc?pa în a 12-a. Fac ?i eu parte, la fel ca mul?i al?ii, din prima genera?ie care d? bacalaureatul pe noul sistem, cel cu trei examene scrise în var?, ?i trei probe de competen?e în timpul celui de-al doilea semestru.

Evident, nu am motive s? fiu foarte excitat de diploma pe care urmeaz? s? o primesc la final de an, cea cu competen?ele, c? nu ?tiu cât de mult m? va ajuta, dar sunt ?i ni?te lucruri bune la bacul ?sta. Nu o s

? m? dau pe dup? col? s? spun c? nu-mi place, c? e nasol, c? e de rahat, c? de ce au schimbat modificarea etc. Mie îmi este mult mai comod acest tip de examen. Uite, mâine scap de român?. În aprilie de informatic? ?i în mai de englez?. Parc? e altceva când mai ai de dat doar trei examene în var?, nu ?ase. Ok, practic nu s-a schimbat nimic, pentru c? examenele sunt acelea?i, nu sunt mai u?oare, doar c? sunt programate într-o perioad? mai lung? de timp, ceea ce este foarte ok. S? lu?m cele trei noi probe pe rând:

Restul problelor, cele din var?, sunt absolut la fel ca ?i înainte. În afar? de proba de competen?e lingvistice, adi

c? oralul care se d? zilele astea, celelalte dou? probe sunt ni?te idei bune. Evident, acum s? nu ne imagin?m c? diploma primit? la final de an o s? fac? diferen?a între un elev slab ?i un elev bun. Deloc. Este doar o hârtie de calitate superioar?, dar o hârtie care nu se ?tie când ? i unde te poate ajuta.

Din p?cate, ceea ce nu se în?elege este c? boala sistemului românesc de înv???mânt nu st? în modalitatea de examinare. Mereu când se anun?? o reform?, în principiu cam la fiecare nou? guvernare, ba se d? altfel capacitatea, ba se d? altfel bacalaureatul, ba mai punem un examen în clasa a 10-a, ba se intr? la facult??i doar pe dosar etc. Modalit??ile de examinare sunt asem?n?toare cu cele din afara ??rii, nu aici e problema, ci la alt nivel. Suferim la nivelul personalului (în cele mai multe cazuri slab calificat, sau chiar deloc) ?i mai ales la nivelul programei ?colare. Aici trebuie f?cut? o reform?, dar probabil c? ia prea mult timp ?i mul?i bani, iar rezultatele sunt pe termen lung. P?i ce, guvernan?ii de azi vor s? fie bine peste 5 ani? Nu, ei vor s? fie bine azi, c? doar nu sunt pro?ti s?-i lase pe al?ii s? se laude cu munca lor. Nu mai bine mai investim ni?te bani ?i nu muncim deloc?

N?scut în Ploie?ti, crescut în Ploie?ti, n-am avut multe tangen?e cu maghiarii de-a lungul timpului. De fiecare dat? când am trecut peste Valea Prahovei îns?, m-am apropiat de ei, am socializat, ne-am cunoscut ?i am r?mas în rela?ii bune. Majoritatea maghiarilor pe care i-am cunoscut sunt foarte de treab? ?i s-au împ?cat de mult cu gândul c? s-au n?scut în România ?i c? sunt români. Dar am cunoscut ?i oameni care nu

au reu?it s? fac? acest pas. Oameni care înc? mai contest? adev?rul istoric, cel cunoscut de întreaga lume. Dar nu, dom’le, istoria minte, noi, maghiarii, suntem atotputernici, atot?tiutori ?i cunoa?tem ce s-a întâmplat, de fapt, ho?ilor!

Eu, unul, m-am s?turat de polemica asta. M-am s?turat de r?zboiul ?sta dintre ai no?tri ?i ai lor. M-am s?turat ca în ?ara numit? România, ?ara în care m-am n?scut ?i eu, s?-mi fie fric? s? cer la un magazin din Ardeal ceva în române?te, c? m? scuip? Nagynéném Horváth, sau cum dracului se spune ?i scrie. B?i ace?tia, dac? nu v? pute?i împ?ca deloc cu ideea c? tr?i?i în România, c? merge?i la ?coli în România, c? statul român v? d? drepturi ca ?i ale noastre, mar? acolo, în Asia, sau de unde veni?i voi! Vre?i s? oficializ?m maghiara în Transilvania? Da, atunci când oficializa?i ?i voi româna în Ungaria. Vre?i s? înv??a?i în maghiar? aici, pe t?râm românesc? Statul v? d? voie, v? ofer? condi?ii. Dar eu la Debrecen pot înv??a în române?te? Voi ave?i reprezentan?i în via?a politic? româneasc?. Nu sunt sigur, dar cred c? noi n-aveam deputa?i români în Ungaria, ?i în niciun caz partid la guvernare. ?tiu, Transilvania a fost p?mânt al marelui Imperiu Austro-Ungar, c?cat, pove?ti, ?sta e trecutul, get over it, au trecut cinci genera?ii de atunci…

Sta?i în România, nu în Ungaria. Eu ?tiu c? atunci când cineva î?i deschide larg u?a casei ?i-?i d? voie s? intri, nu te urci cu picioarele pe masa din dormitor, c? poate-? i put c

iorapii. Juca?i dup? cum v? cânt?m noi, nu invers. Nu v? convine, repet, pleca?i la voi la Magyarország. Vre?i s? vorbi?i ungure?te? Vorbi?i acolo. Vre?i drepturi? Cu cea mai mare pl?cere, vi le ofer? László Sólyom, al vostru drag pre?edinte. A?a de c?cat cum e ?ara asta, de aici mânca?i ?i be?i. La ?coal? a?i mers gratis zece ani, pe banii statului român, ?i dup? ce v-am dat lapte ?i m?m?lig? ?i a?i supt de la ?â??, tot ungurii vo?tri sunt fruncea, nu? P?i ?ti?i ceva? Dac? tot e a?a, atunci s? îmi fac nevoile în fruncea voastr? acolo, la Balaton. Cu tot respectul pentru unguri, c? nu cred c? aici e vorba de ei. Aici e vorba de voi, maghiarii ?ovini?ti din Transilvania, care nu v? pute?i obi?nui cu ideea c? ungurii vo?tri n-au f?cut nimic pentru voi, c? România v-a crescut a?a cum a putut ea mai bine. Nu v? place c? prostituatele sunt prea scumpe, c? tutunul nu este considerat aliment ?i c? românii î?i cam bat joc de voi c? nu ?ti?i s? vorbi?i române?te ca lumea nici la 60 de ani. ?i v-a?i adunat voi la sfatul vostru, ?i a?i zis a?e’, s? ne face?i voi pe noi la buzunare, dar nu prea v-a mers. Unii români v? urasc, dragii mei, v

? ur?sc din tot sufletul pentru ceea ce sunte?i, ?i v? vor cât mai repede pe propriile plaiuri.

B?i, dac? a?i sta la locul vostru, nimeni n-ar avea nimic cu voi, dar adev?rul e c? uneori sunte?i incredibili, ar trebui s? v? auzi?i. Acum câ?iva ani trebuia s? se vorbeasc? maghiar? în Covasna, zilele trecute voia?i autonomie, azi vre?i s? oficializ?m maghiara în Transilvania, nu vre?i voi mai bine s? pleca?i la voi, c? acolo curge miere la robinet? Eu, unul, nu vreau ca statul român, din pu?inii bani pe care îi are, s?-mi dea mie în egal? m?sur? aceea?i sum? pe care o d? unor lepre care stau acas? ?i înjur? sistemul ? i poporul autohton.

?i care locuiesc în Harghita ?i vorbesc maghiar?. Chestia asta a pornit de la o discu?ie cu un cap-sec în care-mi explica mie c? maghiarii din Transilvania n-au drepturi, coa’e. B?i mârlanilor, nu uita?i c? acum 130 de ani noi eram „tolera?i” pe propriul nostru p?mânt, pentru care luptasem sute de ani s?-l st?pânim. Pe care locuisem sute de ani pân? s? veni?i voi, marele popor migrator al lui Lukács Curajosul, ?i s? încerca?i s? ne da?i nou? lec?ii de catolicism la zece ani dup? ce v-a?i cre?tinat. Da, cam în perioada în care a?i inventat voi roata, ?i ne-o d?dea?i ?i nou? sub form? de „voi a?i fost aici, dar a?i plecat de mult ?i v-a?i întors mâine, c? noi eram aici când a?i venit, deci ?sta e p?mântul nostru.” Nu în?elege?i, nu? Sincer, nici noi n-am în?eles atunci, ?i ca s-o spunem p-aia dreapt?, nici acum nu în?elegem ce c?uta?i între grani?ele noastre, ?i mai ales când ave?i de gând s? g?si?i acel ceva ?i s? pleca?i.

Kezi Csokolom!