Aten?ie, articol foarte lung într-o perioad? de secet? :) Dar îl pl?nuiesc de mult timp. Modific la el prin drafturi de prin februarie, mai mereu ad?ugând câte ceva, tocmai pentru c? sunt multe de spus ?i nu vrea s? scap nimic. Voi vorbi cele dou? sisteme de înv???mânt ?i voi puncta plusurile ?i minusurile fiec?ruia.

Sistemul de înv???mânt din Danemarca este opusul celui din România. Fiind extrem de liber, permi?ând elevilor foarte multe lucruri care în România ar stârni furia profesorilor, aduce elevul la nivelul tutorilor. Într-un cuvânt, exist? egalitate. Profesorul nu este superior decât prin studii ?i vârst?, nu ?i prin comportament. Profesorii se strig? pe numele mic. ?tiu, sun? ciudat ?i incredibil, nici mie nu mi-a venit s? cred. Dar când am f?cut-o prima dat? mi-a dat un sentiment pl?cut. M-a f?cut s? cred c

? sunt într-adev?r egal cu profesorii la nivel social. ?i asta m? face s? îi respect pe to?i, chiar dac? nu m? duceam la toate orele cu cea mai mare pl?cere.

Orarul este foarte simplu. Maxim 4 module în fiecare zi, cel pu?in în ?coala mea. Spun asta pentru c? fiecare ?coal? î?i face propriul program, unele folosind module (o or? ?i 35 de minute, în care intr? ?i 5 minute de pauz?), altele folosind 50 de minute ca ?i în România. Indiferent care dintre ele se folose?te, nu exista zi cu mai mult de 4 materii. Asta înseamn? automat mai pu?ine teme pentru acas?, ?i mai pu?ine ore s?pt?mânal. În cazul meu, 15 ore în majoritatea s?pt?mânilor, pentru c? sunt s?pt?mâni ?i mai u?oare, cu 14 sau chiar 13 module, dar acestea sunt destul de rare.

Materiile din orar se leag? extrem de bine între ele. Au fost zile în care am avut danez?, istorie ?i politic?, ?i am discutat la toate despre acela?i subiect. Programa ?colar? este f?cut? de c?tre oameni cu cap, care leag? materiile între ele la perfec?iune, astfel s? se „ajute” una pe cealalt?.

Materiile pe care le faci la ?coal? sunt dintre cele mai importante. Muzica, desen, religie? Se fac doar dac? majoritatea voteaz? s? se fac?. ?i cum asta nu se prea întâmpl?, ele sunt impuse doar într-un singur an din cei trei de gimnaziu (s? ne în?elegem: liceul din România se nume?te în Danemarca gimnaziu, ?i are trei ani, în anumite cazuri doar doi).

Nimic nu se face pe hârtie. Am impresia c? atât cât am fost acolo am uitat ?i cum se scrie. Totul se face pe calculatoare, ?i nu e de mirare c? au fost zile în care 24 din 26 de elevi în clas? aveau laptopurile aliniate pe birouri. Pe hârtie se scrie la mate, dar nu mereu. Ora de matematic? se face cu laptopul, cu un program omologat ?i creat la cererea Ministerului Înv???mântului. Pe lâng? asta, fiecare elev are ?i un calculator separat, de mân?, care e în stare s? fac? de la opera?ii de gradul I ?i II pân? la grafice. Se pune accent pe „s? ?tii unde g?se?ti sau cum s? faci” mult mai mult decât pe „s? ai informa?ia în cap întotdeauna”.

Apoi, ca s? înt?rim rela?ia profesor-elev, directorii ?i profesorii vin ?i ei la petrecerile organizate de ?coal?, dup? cum am spus într-un articol mai vechi. Câ?i dintre voi v-a?i imagina directorii la petreceri, ?i plus de asta s? v? mai ?i mul?umeasc? pentru c? s-au distrat, sau s

? serveasc? bere la bar?

Dac? a? puncta ceva pozitiv la sistemul românesc, fa?? de cel danez, este organizarea. Nordicii afl? ce vor da la examene cu pu?in timp înainte de data testului, a?a c? te po?i trezi c? vei da examen la materia la care nu ai înv??at deloc tot anul. În România ?tii una ?i bun?. De la începutul anului ?i se spun materiile, zilele, mai au un pic s? î?i zic? ?i locul din banc?. Aici d?m plusul ?i bila alb? României.

Mergem ?i la un subiect care doare de multe ori când vorbim despre el. Uniformele. Nu exist?. Sunt interzise de c?tre Ministerul Înv???mântului. Adic? lege. Lege în Danemarca, nu în România. Nu vine Ministrul s? ne îmbrace cum viseaz? el în noaptea dinainte s? înceap? ?coala. Într-adev?r, oamenii sunt mai boga?i, n-au probleme financiare ca aici, dar nici în România nu cred c? ar fi o problem?. Ok, sunt oameni care nu ?i-ar permite curele D&G sau chilo?i Armani, dar nu cred c? exist? cineva s? nu aib? acas? 6 perechi de tricouri ?i dou? de blugi. ?sta e minimul, nu trebuie mai mult. ?i, repet, nu ?tiu dac? e cineva chiar în a?a o situa?ie financiar? proast?. ?i aici d?m plusul nordicilor.

Ce s? mai zic de ?coala de ?oferi, ale c?rei ore de condus sau examene sunt diminea?a. În cazurile astea, prime?ti liber de la ?coal? f?r? a primi absen??. ?i c? tot vorbeam de absen?e. În România la 10 absen?e ?i se scade un punct la purtare (care, apropo, not? la purtare nu exist? aici). În Danemarca ai voie s? lipse?ti 20% din toate orele unui an. Iar asta înseamn? mult peste 40 de absen?e, cu care în mod normal cazi anul în România, calculând ?i faptul c? aici sunt mai pu?ine ore. ?i se lipse?te ?i aici. Dar niciun profesor nu-?i permite s? te întrebe de ce nu ai fost la ora lui data trecut?. Este exclusiv problema ?i pierderea ta dac? nu ai venit, nu îl prive?te pe profesor.

Sistemul de notare e diferit ?i ciudat. Aici tot românii iau bulinu?a alb?. De la 1-10, cu 5 se trece. Ce poate fi mai simplu de atât? -3 00 02 4 7 10 12. Astea sunt ale danezilor. Cu 02 se trece. De precizat ca 12 nu se ia decât dac? îl meri?i. Aici chiar se pune în aplicare „12-le e al profesorului”. Plus de asta notele nu se iau ca la noi. Nu exist? teste aici. Notele se iau doar de trei ori pe an. Not? pân? în iarn?, not? pân? în martie, ?i nota anual?. Simplu, nu?

Apoi, revenim la examene. Se dau cu materialele pe mas?. Am dat examen la sociologie ?i politic?, 6 ore, cu c?r?ile ?i calculatorul pe mas?. Se trage la imprimant? ?i se pred? a?a. Din nou, nu se folosesc pixuri. ?i ?sta nu a fost singurul examen. Cum ei nu iau foarte multe note, au la finalul fiec?rui an examene la cele mai importante materii ?i la cele care nu se vor mai preda anul urm?tor. Se dau ?i orale, ?i examene scrise. La mate la oral, spre exemplu, ?tiam cele 23 de întreb?ri dinainte. În general examenele de acolo se bazeaz? pe sistemul olimpiadelor la români. P?str?m noi plusul de data asta. Mi s-ar p?rea mai normal s? trebuiasc? s? ai activitate întregul an ?colar, nu doar la final când ai examene.

Vacan?a e scurt?. De fapt, adunate, toate vacan?ele românilor însumeaz? cu patru s?pt?mâni mai mult decât în Danemarca. Doar c? ei de când afl? ce examene vor lua, iau a?a numita „vacan?? de studiu”, timp de dou? sau trei s?pt?mâni (noi am avut dou?). Iar în vacan?ele alea nu se st? degeab?. Oamenii chiar înva??, c? doar tot anul au f?cut … nimic :)

Cam asta despre sistemul de înv???mânt danez, comparat cu cel român. Lucruri bune ?i rele de fiecare parte, dar e clar ce-a? alege iar dac

? a? avea ocazia. Sistemul danez te înva?? pu?ine, dar î?i dezvolt? mintea a?a încât când ai ie?it din ?coal? s? po?i s? spui c? e?ti preg?tit pentru via??. Cel românesc te umple cu informa?ii, unele bune, altele degeaba, dar pentru a avea preg?tirea necesar? unui job bine pl?tit, ai nevoie ?i de o facultate. Danezii, ca ?i majoritatea vest-europenilor, se focuseaz? foarte mult pe o categorie de lucruri, acolo unde sunt cei mai buni. Fiecare e cel mai bun în domeniul lui, dar în domeniile vecine nu are nici cea mai mic? idee despre lucrurile de baz?, în timp ce în România se ?tie câte pu?in din toate. Cred c? foarte mult depinde ?i de cum e?ti ca persoan?, pentru a te putea adapta într-unul dintre cele dou? sisteme. Eu m-am n?scut cu democra?ia în cap. Uneori chiar d? pe afar?, ?i o recunosc. Dar tineri au murit în decembrie ?i pentru mine …

Eu ?tiu una ?i bun?, ? i asta de mult t

imp, nu de ieri, de azi. Dac? te apuci de un lucru, fii sigur nu doar c? îl po?i duce la cap?t, dar fii sigur c? e?ti bun la acel lucru. Fii sigur c? nu te apuci s?-l faci doar de dragul de a mai face un lucru. Informeaz?-te, cite?te, întreab?, caut?, ?i dup? ce e?ti sigur c? ?tii ce trebuie s? faci, apuc?-te. ?i dac? te-ai apucat, du totul pân? la cap?t, nu te opri la mijloc, pentru c? nu ai rezolvat nimic. Este una dintre regulile de bun sim? ale omenirii ?i n-ai nimic de pierdut dac? o respec?i.

De ani de zile în România e reform? în înv???mânt. C? se scoate BAC-ul, c? r?mâne, c? nu vor mai fii a?a de multe materii, c? va fi mai u?or, c? se pun subiectele pe net, c

? nu se mai pun, c? scoatem Capacitatea, c? le numim Teste Na?ionale, ca ?i cum numele era problema; c? b?g?m teze na?ionale, c? ducem la 12 clase înv???mântul obligatoriu, c? se vor da examene în clasa a IV-a, c? nu se vor da, c? se face repartizarea în clasa a 10-a dup? medii. V-am plictisit deja, nu

? P?i nu e de mirare, ?i Ministerul Educa?iei m-a plictisit pe mine. ?i ?tiu c? nu sunt singurul scârbit de aceast? reform? care pe alocuri întârzie s? apar?, iar unde apare e deficitar aplicat?.

Nu cred c? Ministerul Educa?iei ?i Cercet?rii are un plan stabilit pentru reform?, c? suntem obi?nui?i cu tot felul de transform?ri structurale care nu sunt aplicate în veci. N-au un plan exact pe care s? ni-l pun? pe mas? ?i s? ne zic? „Uite b?i pro?tilor, asta facem”. Nimic. Fac ?i ei reform? dup? ureche. Au v?zut c? ?i în alte ??ri se dore?te realizarea unei reforme în înv???mânt, ?i au zis s? fac? ?i ei. Prin nesiguran?a de care dau dovada arat? c? nu au avut nimic stabilit dinainte. P?i ori scoatem BAC-ul, ori îl l?s?m. Ori redenumim Capacitatea (repet, nu în?eleg de ce trebuia redenumit?) ori schimb?m formatul în Teze Na?ionale. Acum iar vor s? introduc? Testele Na?ionale. Nici ei nu sunt siguri dac? se va da sau nu examen în clasa a IV-a. Nu vi se pare c? sunt cam nehot?râ?i pentru ni?te exper?i în domeniu, care ar trebui s? aplice o reform? într-o sfer? de activitate care nu doar c

? e important?, dar nici nu are rezultate grozave în acest moment?

?i când v-am zis c? vor s? fac? reform? dup? ureche, ?tiam ce vorbesc. Pentru c? au auzit ei c? în alte ??ri elevii au mult mai pu?ine ore de curs decât în România (exemplul pot fi sunt eu, cu 15 ore pe s?pt?mân?). ?i totu?i, sistemul de înv???mânt de aici e impecabil, chiar dac? ?i ei vor s? aplice o reform?. ?i unul dintre obiectivele clare este îmbun?t??irea materiei înv??ate la matematic?. E singurul obiectiv de care ?tiu, dar m?car ei au un obiectiv bine stabilit. Acas?? Vor s? scurteze programul elevilor care dup? ce c? nici nu prea vin la ?coal?, au vezi Doamne prea multe ore. ?i cum fac asta? Sco?ând orele de sport.

La început pentru unii nu pare un lucru r?u. ?i-a?a mul?i sunt ni?te putori inimaginabile, enervate de faptul c? sunt sili?i s? vina cu echipamentul de sport la ora de educa?ie fizic?. Mul?i vin ?i stau pe banc?, doar prezentând echipamentul ca o scuz? pentru a nu primi absen??. Al?ii sunt accidenta?i mereu. Al?ii au adeverin?? cum c? n-au voie s? fac? sport, luat? ?i aia pe ni?te b?nu?i. Dar cu cei care vor s? fac? ora de sport ?i cu cei care nu lipsesc niciodat? ce se va întâmpla? P?i s? se duc? s? fac? sport în particular. Ei na, ce solu?ie ne-a dat Ministerul. Poate sunt unii care nu vor s? fac? sport de performan??, dar totu?i vor s? mai dea cu piciorul în minge din când în când. ?i unde s? fac? asta dac? nu la ?coal?, c? spa?iile de relaxare dispar, ap?rând în locul lor gigan?i de beton. De ce nu se scot orele de desen ?i muzic?? De ce tocmai cele de sport? La ce m? ajut? muzica ?i desenul? Dac? vreau s? m? fac pictor m? duc la o ?coal? de arte. Dac? vreau s? m? fac pop-star nu îmi trebuie orele de muzic? de la ?coal?. Îmi trebuie un manager bun, s? ar?t cât de cât bine ?i s? fac anumite favoruri a?a, din când în când. ?i uite-m? ?i pe mine pe scen?. Deci, de ce ora de sport?

N-am tr?it atunci, dar am citit ?i m-am informat mult despre perioada comunismului din România. Dac? mi-a pl?cut ceva pe vremea aia, era faptul c? sportul era foarte important. Sportul e cel mai bun ambasador, spunea o vorb? cândva. ?i da, ?sta e adev?rul. Dac? te duci în Germania, to?i ne ?tiu de N?stase, Hagi ?i Nadia, corect? La fel ?i în America sau Fran?a. În Canada sunt Bute ?i Doroftei. În Italia sunt Chivu ?i Mutu (din p?cate acolo nu ei sunt figurile române?ti cele mai importante). Sportul este un ambasador. România a mai scos din când în când capul în lume datorit? sportului. Handbal seniori, de câteva ori campioni mondiali, handbal tineret, ?i acolo de câteva ori campioni mondiali. Gimastic?, ?i acolo campioni mondiali, olimpici, europeni. Canotaj ?i atletism? ?i acolo cam de toate. Fotbal? Nu medalii, dar ne mândrim cu Genera?ia de Aur. Mai trebuie alte exemple? Nu sunt de ajuns cele prezentate acum pentru ca tembelii ?ia de la Minister s? în?eleag? ce înseamn? sportul?

Scoate?i ora de muzic?, scoate?i ora de desen, scoate?i c?catul ala de chimie la clasele de filologie, scoate?i drigen?ia, scoate?i ce vre?i voi, dar nu scoate?i sportul. Sunt dou? ore pe s?pt?mân?, la anumite clase doar una, nu cred c? ele ocup? cel mai mult din orar. O reform? în înv???mânt nu se face sco?ând orele de educa?ie fizic?, ci preg?tind dinainte o strategie pe termen scurt, mediu ?i lung. ?i cel mai important, strategia asta trebuie f?cut? de persoane care se pricep, nu de unii ca ?oferul lui Boc, care a fost angajat consilier prin Guvern. Chestia asta pe care ei o numesc reform? nu este de fapt reform?. E o cacealma f?cut? de ei ca s? arate poporului c? da, înc? ne intereseaz? soarta tinerelor vl?stare ale societ??ii. Eu nu cred c? îi intereseaz? a?a de mult. Pân? la urm? de ce i-ar interesa? Au ceva de câ?tigat buzunarele lor? Nu? A?a credeam ?i eu.