Am început pe 13 august, o zi pe care nu cred c? o voi uita niciodat?. În afar? de faptul c? a fost ?i prima zi de ?coal? în Danemarca, a fost ?i prima zi la handball. ?i ?ti?i voi ce greu e s? te integrezi de la început într-un grup. Ei bine, e mult mai greu atunci când nu ?tii limba. Trebuie s? te ui?i ce fac al?ii, s? încerci s? faci la fel. Bine c? nu eram încep?tor ?i nimic f?cut aici nu a fost nou pentru mine. Am avut la început ?i translator, s? îi zic a?a. Mai întrebam pe unii care ?tiau englez? ce înseamn? aia ?i aia. ?i a mers.

Timpul a trecut. Repede, de-altfel. S-a f?cut septembrie, octombrie, noiembrie. În noiembrie deja rupeam bine în danez?, chiar dac? nu în?elegeam perfect. M? integrasem în grup deja, cerusem ?i primisem num?rul 6 ?i jucasem chiar ?i câteva meciuri pentru echipa a doua.

Totul mergea ca pe roate. Mergeam la antrenament de pl?cere, a?a cum am f?cut de fapt toat? via?a. Pentru c? mereu am considerat c? în sport (?i nu numai) munca este cel mai important lucru. Talentul? Astea sunt doar figuri. Munc? s? fie, apoi ne gândim ?i la floricele.

La antrenamente ?i în meciuri am jucat exact acolo unde m? sim?eam cel mai bine, pe pivot. Mai to?i antrenorii în România m-au folosit ca extrem? pentru faptul c? eram foarte rapid (?i înc? sunt). În Danemarca s-a g?sit solu?ia perfect?. Extrem? în ap?rare, pivot în atac. Este exact ceea ce fac cel mai aproape de perfec?iune. D?deam goluri ?i de pe contraatac, punându-mi în valoare viteza, ?i în ofensiv? jucam pivot, pozi?ie care îmi place cel mai mult. A trebuit s? vin în Danemarca s? g?seasca ei solu?ia asta, c? în România nimeni nu s-ar fi gândit.

Timpul a trecut iar. S-a f?cut decembrie. A venit ianuarie 2009.

Deja eram de ceva timp integrat, mergeam la petreceri cu colegii ?i la antrenamente eram prieteni a?a cum erau ?i ei între ei. B?ie?ii au fost grozavi. Niciunul cu figuri, impresii, c? noi suntem mai mari (am fost cel mai mic din echip?), c? tu e?ti str?in, c? noi suntem mai buni etc. N- am auzit niciodat

? a?a ceva. Erau antrenamente unde plecam ultimul la alerg?ri sau trageri la poart?, erau antrenamente unde plecam primul, ?i n-am auzit niciodat? vreun comentariu. C? nu se face. Oameni civiliza?i, ce s? zic.

Clubul era unul mic, de lig? inferioar?, dar performan?a care se f?cea acolo era impresionant?. Mul?i au zis c? nu am ce înv??a de la un club mic. Dar nu e a?a, pentru c? în Danemarca sunt undeva pe la 7 serii, în timp ce în România nu am auzit niciodat? de Liga a treia. Probabil c? exist?, dar nu-mi spune nimic. Aici se face performan?? la orice nivel. Seriozitatea e la fel de mare la Blåbjerg HK cum e ?i la Skjern sau FC København. Plus de asta, am f?cut antrenamente cu seniorii, deci înc? un plus fa?? de ce a? fi putut înv??a acas? de la juc?tori de vârsta mea.

?i iat? c? vremea a trecut foarte repede ?i este deja aprilie. Pe 2 aprilie am avut ultimul antrenament. Pentru ei e doar finalul altui sezon. Se vor întâlni în august iar. Pentru mine îns? a fost tare trist, s? ?tiu c? e posibil s? fie ultimul antrenament de handball din via?a mea. În România banui?i cum merge treaba. O s? mai încerc ?i acas?, dar nu garantez c? voi reu?i din simplul fapt c? fiecare antrenor î?i are prefera?ii lui. Mi-a p?rut r?u când m? gândeam la tot ce a fost ?i când mi-am amintit de toate golurile date pentru echip?, de toate rat?rile (monumentale unele dintre ele), de toate victoriile ?i toate înfrângerile. ?i nu, tot n-am auzit comentarii nici când ratam de la 7 sau de pe semicerc. Înc? un lucru care mi-a pl?cut aici e c? dup? fiecare gre?eal? (la antrenament sau în timpul meciurilor) e?ti încurajat cu un „Kom igen!”. În traducere liber? un fel de „Vino iar”. Dar de fapt asta înseamn? un fel de „Încearc? iar”. Probabil c? în România s-ar fi comentat ?i ai fi fost cam înjurat de colegi.

?tiu, Blåbjerg îmi va lipsi, la fel ?i echipamentul cu num?rul 6 de care m-am ata?at tare mult. Nu c? ar conta num?rul, dar mi-a pl?cut c? fiecare avea num?rul lui, nu se luau la întâmplare tricourile. Am îns? speran?a c? tot ce am adunat ?i înv??at aici m? va ajuta acas?, pentru c? de l?sat nu m? las. Ah, ?i dac? ai ghinion s? fie echipa ta aia unde vin … o s? ne cam b?tem pe unul dintre cele ?ase locuri de pe teren. Promit! ;)

Eu ?tiu una ?i bun?, ? i asta de mult t

imp, nu de ieri, de azi. Dac? te apuci de un lucru, fii sigur nu doar c? îl po?i duce la cap?t, dar fii sigur c? e?ti bun la acel lucru. Fii sigur c? nu te apuci s?-l faci doar de dragul de a mai face un lucru. Informeaz?-te, cite?te, întreab?, caut?, ?i dup? ce e?ti sigur c? ?tii ce trebuie s? faci, apuc?-te. ?i dac? te-ai apucat, du totul pân? la cap?t, nu te opri la mijloc, pentru c? nu ai rezolvat nimic. Este una dintre regulile de bun sim? ale omenirii ?i n-ai nimic de pierdut dac? o respec?i.

De ani de zile în România e reform? în înv???mânt. C? se scoate BAC-ul, c? r?mâne, c? nu vor mai fii a?a de multe materii, c? va fi mai u?or, c? se pun subiectele pe net, c

? nu se mai pun, c? scoatem Capacitatea, c? le numim Teste Na?ionale, ca ?i cum numele era problema; c? b?g?m teze na?ionale, c? ducem la 12 clase înv???mântul obligatoriu, c? se vor da examene în clasa a IV-a, c? nu se vor da, c? se face repartizarea în clasa a 10-a dup? medii. V-am plictisit deja, nu

? P?i nu e de mirare, ?i Ministerul Educa?iei m-a plictisit pe mine. ?i ?tiu c? nu sunt singurul scârbit de aceast? reform? care pe alocuri întârzie s? apar?, iar unde apare e deficitar aplicat?.

Nu cred c? Ministerul Educa?iei ?i Cercet?rii are un plan stabilit pentru reform?, c? suntem obi?nui?i cu tot felul de transform?ri structurale care nu sunt aplicate în veci. N-au un plan exact pe care s? ni-l pun? pe mas? ?i s? ne zic? „Uite b?i pro?tilor, asta facem”. Nimic. Fac ?i ei reform? dup? ureche. Au v?zut c? ?i în alte ??ri se dore?te realizarea unei reforme în înv???mânt, ?i au zis s? fac? ?i ei. Prin nesiguran?a de care dau dovada arat? c? nu au avut nimic stabilit dinainte. P?i ori scoatem BAC-ul, ori îl l?s?m. Ori redenumim Capacitatea (repet, nu în?eleg de ce trebuia redenumit?) ori schimb?m formatul în Teze Na?ionale. Acum iar vor s? introduc? Testele Na?ionale. Nici ei nu sunt siguri dac? se va da sau nu examen în clasa a IV-a. Nu vi se pare c? sunt cam nehot?râ?i pentru ni?te exper?i în domeniu, care ar trebui s? aplice o reform? într-o sfer? de activitate care nu doar c

? e important?, dar nici nu are rezultate grozave în acest moment?

?i când v-am zis c? vor s? fac? reform? dup? ureche, ?tiam ce vorbesc. Pentru c? au auzit ei c? în alte ??ri elevii au mult mai pu?ine ore de curs decât în România (exemplul pot fi sunt eu, cu 15 ore pe s?pt?mân?). ?i totu?i, sistemul de înv???mânt de aici e impecabil, chiar dac? ?i ei vor s? aplice o reform?. ?i unul dintre obiectivele clare este îmbun?t??irea materiei înv??ate la matematic?. E singurul obiectiv de care ?tiu, dar m?car ei au un obiectiv bine stabilit. Acas?? Vor s? scurteze programul elevilor care dup? ce c? nici nu prea vin la ?coal?, au vezi Doamne prea multe ore. ?i cum fac asta? Sco?ând orele de sport.

La început pentru unii nu pare un lucru r?u. ?i-a?a mul?i sunt ni?te putori inimaginabile, enervate de faptul c? sunt sili?i s? vina cu echipamentul de sport la ora de educa?ie fizic?. Mul?i vin ?i stau pe banc?, doar prezentând echipamentul ca o scuz? pentru a nu primi absen??. Al?ii sunt accidenta?i mereu. Al?ii au adeverin?? cum c? n-au voie s? fac? sport, luat? ?i aia pe ni?te b?nu?i. Dar cu cei care vor s? fac? ora de sport ?i cu cei care nu lipsesc niciodat? ce se va întâmpla? P?i s? se duc? s? fac? sport în particular. Ei na, ce solu?ie ne-a dat Ministerul. Poate sunt unii care nu vor s? fac? sport de performan??, dar totu?i vor s? mai dea cu piciorul în minge din când în când. ?i unde s? fac? asta dac? nu la ?coal?, c? spa?iile de relaxare dispar, ap?rând în locul lor gigan?i de beton. De ce nu se scot orele de desen ?i muzic?? De ce tocmai cele de sport? La ce m? ajut? muzica ?i desenul? Dac? vreau s? m? fac pictor m? duc la o ?coal? de arte. Dac? vreau s? m? fac pop-star nu îmi trebuie orele de muzic? de la ?coal?. Îmi trebuie un manager bun, s? ar?t cât de cât bine ?i s? fac anumite favoruri a?a, din când în când. ?i uite-m? ?i pe mine pe scen?. Deci, de ce ora de sport?

N-am tr?it atunci, dar am citit ?i m-am informat mult despre perioada comunismului din România. Dac? mi-a pl?cut ceva pe vremea aia, era faptul c? sportul era foarte important. Sportul e cel mai bun ambasador, spunea o vorb? cândva. ?i da, ?sta e adev?rul. Dac? te duci în Germania, to?i ne ?tiu de N?stase, Hagi ?i Nadia, corect? La fel ?i în America sau Fran?a. În Canada sunt Bute ?i Doroftei. În Italia sunt Chivu ?i Mutu (din p?cate acolo nu ei sunt figurile române?ti cele mai importante). Sportul este un ambasador. România a mai scos din când în când capul în lume datorit? sportului. Handbal seniori, de câteva ori campioni mondiali, handbal tineret, ?i acolo de câteva ori campioni mondiali. Gimastic?, ?i acolo campioni mondiali, olimpici, europeni. Canotaj ?i atletism? ?i acolo cam de toate. Fotbal? Nu medalii, dar ne mândrim cu Genera?ia de Aur. Mai trebuie alte exemple? Nu sunt de ajuns cele prezentate acum pentru ca tembelii ?ia de la Minister s? în?eleag? ce înseamn? sportul?

Scoate?i ora de muzic?, scoate?i ora de desen, scoate?i c?catul ala de chimie la clasele de filologie, scoate?i drigen?ia, scoate?i ce vre?i voi, dar nu scoate?i sportul. Sunt dou? ore pe s?pt?mân?, la anumite clase doar una, nu cred c? ele ocup? cel mai mult din orar. O reform? în înv???mânt nu se face sco?ând orele de educa?ie fizic?, ci preg?tind dinainte o strategie pe termen scurt, mediu ?i lung. ?i cel mai important, strategia asta trebuie f?cut? de persoane care se pricep, nu de unii ca ?oferul lui Boc, care a fost angajat consilier prin Guvern. Chestia asta pe care ei o numesc reform? nu este de fapt reform?. E o cacealma f?cut? de ei ca s? arate poporului c? da, înc? ne intereseaz? soarta tinerelor vl?stare ale societ??ii. Eu nu cred c? îi intereseaz? a?a de mult. Pân? la urm? de ce i-ar interesa? Au ceva de câ?tigat buzunarele lor? Nu? A?a credeam ?i eu.

Huliga n

ismul este un fenomen des întâlnit în zilele noastre. Voi vorbi ast?zi despre huliganismul din fotbal în special, în altele nefiind a?a de bine informat. Se ?tie c? huliganismul a pornit prin anii ’60 – ’70 în Anglia, acolo unde se presupune c? s-a ?i inventat fotbalul.

Huliganismul const? în tulburarea lini?tii publice de c?tre fani ai echipelor de fotbal, în general rivale. Rivalit??ile de pe teren provoac? în general rivalit??i ?i mai mari în afara lui, acolo unde huliganii fiec?rui club se adun? s? se bat?. Este, f?r? discu?ie, un lucru r?u, o atitudine brutal?, poate o manifestare a oamenilor frustra?i.

Cine sunt huliganii? P?i Dougie Brimson spune în cartea lui, Barmy Army, ca a cunoscut doctori, avoca?i, bacheri, taximetri?ti, jurnali?ti, ?i chiar ?i poli?i?ti care erau huligani. El crede c? prin huliganism te po?i deta?a de toate problemele pe care le ai. Î?i po?i arunca toate frustr?rile în b?t?ile contra clanurilor rivale. ?i totul devine o mod?. Clanurile au nume, întâlniri, chiar ?i istorie. Spre exemplu, The Headhunters, huliganii celor de la Chelsea, sunt unii dintre cei mai vechi ?i cei mai cunoscu?i din lumea fotbalului englez ?i interna?ional. Marii lor rivali sunt fanii lui Milwall, West Ham sau Tottenham.

Huliganii se întâlnesc înainte de fiecare meci, stabilesc trenuri, rute ?i î?i fac planuri, a?a încât totul s? ias? ca la carte. De fiecare dat? se poate termina trist pentru oamenii implica?i în fenomen, ?i ei ?tiu asta, a?a c? fac tot posibilul ca totul s? decurg? perfect. Odat? intrat într-unul dintre aceste grupuri, via?a ta nu mai este deloc sigur?. Cu siguran?? c? a lua parte la astfel de activit??i nu te poate ajuta cu jobul t?u, dar cu siguran?? r?spânde?ti team? ?i impui respect în lumea fotbalului. Darren Wells spune în Making a New Start c? huliganismul nu este doar despre b?taie, ci ?i despre sentimentul pe care îl ai când preg?te?ti ac?iunile. Este exact ca ?i fluturii din stomac, spune fostul huligan englez. El a f?cut parte din grupul The Headhunters al lui Chelsea, ?i a fost printre fanii englezi trimi?i acas? de la EURO 2000 din Belgia.

?ansa de a fi anonimi, sau de a avea dou? vie?i, îi imping chiar ?i pe tineri s? intre în fenomen. Din ce în ce mai mul?i pu?ti de pân? în 20 de ani încep s? lupte al?turi de consacra?ii huligani englezi. Doar când ajung în tribunal s? fie judeca?i pentru ce au f?cut, ?i anonimitatea dispare, realizeaz? în ce pericol s-au aflat. Problema este c? foarte pu?ini dintre huligani vor ajunge vreodat? s? fie judeca?i sau la închisoare. Majoritatea fug ?i este destul de greu s? îi prinzi, mai ales c? se ascund sub haine largi, iar constitu?ia lor atleti

c? e greu de definit. La fel ?i cu capul pe care de obicei îl ascund cu un fes sau o glug?. Cei care sunt mai b?trâni se plictisesc sau nu pot s? alerge, a?a c? decât s? ajung? la închisoare, vor prefera s? se bat? cu poli?ia. ?i cu ani sau zeci de ani de lupte de strad? în spate, pot deveni extrem de periculo?i. ?i nu sunt periculo?i doar pentru poli?ie. Pot fi doar 20, sau pot fi 2000, dar cert este c? dac? îi vezi venind dup? col?, dezastrele pe care le pot provoca sunt uria?e. ?i atunci când stai pe marginea drumului, b?tut ?i aproape mort, chiar nu mai conteaz? cine te-a lovit, pentru c? te doare la fel de mult.

Motivul pentru care se comport? a?a nu poate fi exact stabilit. Unii dintre ei nici m?car nu sunt fani ai echipelor. Pentru ei, un tricou cu starul echipei nu reprezint? cu nimic mai mult decât sângele de pe fa?a celui din fa?a lor. Totul este un joc pentru ei. ?i grav este c? e un joc în care po?i s? mori în bra?ele adversarului dup? fiecare lupt?. Asta înseamn? c? ei nu vor s? se opreasc?. Dac? o grup? e b?tut? m?r de alta, nu se va duce la poli?ie. Î?i va lua revan?a urm?toarea dat?.

În Anglia huliganismul este comparat cu b?utul la volan. Unii dintre ei ori au facut-o, ori ?tiu pe cineva care a f?cut-o, dar nu iau nici o m?sur? în a opri aceste lucruri. La fel ?i cu huliganismul. Dac? cineva este prins nu spunem c? e criminal, ci doar c? a fost ghinionist. Ei nici nu consider? c? ceea ce fac e o crim?. În realitate îns?, huliganismul nu este nimic altceva decât o crim?, cu mult mai grav

? decât condusul sub influen?a b?uturilor alcoolice.

Dup? introducerea scaunelor ?i a camerelor de filmat pe marile stadioane, huliganismul a început u?or-u?or s? scad?. Cel pu?in asta spun cifrele. De la EURO 1992 au fost 250 de fani englezi trimi?i acas?, iar în 1996, EURO din Anglia, 942 de fani englezi au fost re?inu?i de poli?ie. Apogeul negativ s-a atins la EURO 2000 din Belgia ?i Olanda, unde 945 de fani au fost aresta?i ?i trimi?i acas?. Cele mai bune performan?e au fost atinse la EURO 2004 unde doar 53 de fani englezi au fost trimi?i acas?, în condi?iile în care 52 au fost aresta?i în acela?i timp în Algavre. Incidentele au fost cu mult mai pu?in violente în Portugalia la Campionatul European, dar asta nu înseamn? c? problema este deja rezolvat?. ?i statisticile din Anglia spun acela?i lucru. Huliganismul scade, dar înc? exist? ?i reprezint? un obstacol pentru poli?ie.

Una dintre metodele prin care se încearc? rezolvarea huliganismului este interzicerea fanilor cu probleme pe stadioane. Dar b?t?ile sunt foarte rar pe stadioane, majoritatea dintre ele disputându-se în afar?. ?i mai grav este c? nu trebuie s? fii huligan ca s? te ba?i. În Anglia po?i doar s? fii un fan normal ?i s? ie?i de la meci de pe stadion, ?i po?i fi deja în mijlocul unei lupte violente. F?r? niciun dubiu c? interzicerea pe stadioane este o metod? eficient?, dac? ne uit?m iar pe statistici. Cea mai mare performan?? a fanilor englezi a fost finala Champions League din 2005 dintre Milan ?i Liverpool, unde 40.000 de fani din Albion au c?l?torit spre Istanbul. Niciunul nu a fost arestat.

Huliganismul este numit boala englez?. Este clar îns? c? ?i dac? în Anglia a început totul, ?i c? acolo ar trebui s? se opreasc?, nu doar ei au probleme de acest gen. ??rile din estul Europei sunt ?i ele pline de huligani, în special România ?i ??rile din fostul bloc sovietic, în frunte cu Serbia. Problema e la fel de mare ?i în Italia, unde multe dintre grup?ri sus?in chiar ?i sisteme politice, cum ar fi S.S. Lazio Roma (nazi?ti). Derbyurile din Sicilia, între Catania ?i Palermo în special, sunt mereu p?zite stra?nic de c?tre poli?i?ti. De multe ori accesul fanilor echipei care joac? în deplasare este interzis pe stadion, întâlnirile dintre cele dou? grup?ri fiind considerate de gradul 0. Cei de la S.S.C. Napoli sunt rivali cu Hellas Verona ?i Lazio, dar în special cu A.S. Roma. Întâlnirile dintre cele dou? echipe sunt numite Derby del Sole (Derbyul Soarelui), la fel cum ?i cele dintre Internazionale Milano ?i AC Milan se numesc Derby della Madonnina (Derbyul Fecioarei).

Personal cred c? problema porne?te de jos, de la copii. Dac? tinerii ar fi educa?i specific, explicându-li-se c? huliganismul nu este un lucru pozitiv, totul s-ar termina într-un anumit timp. Huliganii mai vechi s-ar plictisi ?i s-ar retrage. Dar nefiind nimeni care s? vin? din urm?, totul s-ar restrânge la foarte mici grupuri de huligani, care nu ar putea avea acelea?i efecte pe care le au grupurile din zilele noastre. Problema nu poate fi rezolvat? ca una de matematic?, pe loc, folosind o teorem?. Trebuie utilizate toate mijloacele pe care poli?ia le are la dispozi?ie. Poate lua o genera?ie, dou? sau trei pân? apele se vor calma, dar eu cred c? dac? se vrea într-adev?r rezolvarea problemei, se va putea.

Unii oameni o fac pentru notorietate. Al?ii doar iubesc s? se lupte.
Darren Wells – Making a New Start

P.S.: Acesta este articolul cu num?rul 100 :)

?ti?i c? Islanda are pu?in peste 300.000 de locuitori? Un pic mai mult decât Ploie?tiul. Ei bine, vineri, în sala din Skjern, ne-a întins pe sârm?. 34-28

Danemarca ? Reu?e?te s? dep??easc? 6 milioane de locuitori doar dac

? num?r?m ?i vacile. 32-29 pentru ei, ast?zi.

Dar nu e nimic. Optimism ne trebuie.

Pân? la urm?, când o s? plec?m b?tu?i de la Campi onatul M

ondial, o s? spunem c? totu?i, a fost o performan?? c? ne-am calificat acolo. Ca ?i la EURO 2008.

?i pân? la urm?, când 14 ani ai v?zut de la televizor Mondialele, e într-adev?r o performan??. Hai România !?

În timpul ?sta, fetele de la Oltchim au b?tut pe Larvik în Norvegia cu 27-25 ?i s-au calificat în semifinalele Ligii Campionilor. Hai Oltchim, hai România !

În plin? criz? economic? Dacia a f?cut o mutare cel pu?in ciudat?. Dup? Toyota, Mazda, Audi ? i alte f

irme auto care sponsorizeaz? echipe de fotbal din Serie A, iat? c? ?i Dacia a intrat în „bussiness”, chiar dac? firma se af

l? în stand-by iar mul?i oameni au fost disponibiliza?i. Udinese, echip? de tradi?ie a Italiei, a purtat în meciul de ast?zi (AC Milan 5-1 Udinese) pentru prima dat

? tricourile cu sponsorul român pe piept.

„Total surprise in Serie A, the main soccer league in Italy. At their match with AC Milan from the 17th round, Udinese showed up on the field with a new sponsor on their t-shirts, Dacia. Although there is an acute crisis in the automotive world, the Renault bosses haven’t forgot about promotion and signed a partnership with Udinese, one of the powerful teams from Serie A.The value of the contract signed by Udinese with Dacia hasn’t been released unfortunately. Udinese currently occupies the 12th position in Serie A.”

De aici.