Da, ?i î n

tre Carpa?i, dar în principiu m-am n?scut ?i am crescut împrejurat de dobitoci.

Am renun?at de mult la aruncat cu noroi în români needuca?i, netrimi?i la ?coal?, în oamenii care se înjosesc la tot felul de ?ig?neli. Am f?cut-o pân? azi când, scârbit pân? în gât, n-am mai rezistat. Vorbesc despre meciul României cu Rusia de la Europeanul de Handball, acolo unde ru?ii ne-au scos din sal?, cum

se spune în sportul ?sta. ?i nu, nu la fete m? refer în articolul ?sta, la echipa a doua trimis? de Radu Voina pe teren ieri. Nu ele sunt ?inta postului ?sta, ci noi, românii. Noi, scârbele nenorocite cei care nu suntem în stare s? recunoa?tem un ?urub nici dac? vedem unul. Noi, care nu suntem în stare s? apreciem valoarea, s? mul?umim pentru ceea ce primim ?i pentru ceea ce avem. Pentru Na?ionala fantastic? de handball feminin pe care o avem, pentru asta.

Mereu am spus c? dac? vreau s? m? amuz, m? duc pe ProSport la comentariile unui articol despre fotbal, le citesc, ?i de-odat? m? simt printre cei mai de?tep?i oameni din ??ri?oara asta. Azi nu m-am sim?it a?a. Azi m-am sim?it josnic, m-am sim?it prost c

? fac parte dintr-o na?iune cu aceea?i oameni care arunc? în fetele astea minunate cu l?turi. În dobitocii cei care cred c? handballul este ca jocul pe calculator ?i care nu realizea

z? c? fetele trebuiau s? fie odihnite ieri. Care nu realizeaz? c? indiferent de rezultatul de ieri sau de cel de sâmb?t?, performan?ele atinse de ele sunt uria?e.

Dragi animale care sunte?i, am f?cut mai mul?i ani de sport de performa?? decât ave?i mul?i dintre voi ?coal?. Nu m? refer la tine, cititorule, ci la autorii respectivelor comentarii de pe ProSport. ?tiu ?i eu, dup? anii ??tia, c? dup? ce joci 5 meciuri în 6 zile, ai nevoie de o pauz?. C? pân? ?i Superman dormea a?a, din când în când. Fetele nu doar c? aveau nevoie de o pauz? de pe teren, dar aveau nevoie de odihn? psihic?, pentru c? sâmb?t? urmeaz? s? joace ceea ce echipa Na?ional? de fotbal a României nu va juca poate niciodat?: o semifinal? de Campionat European. Mentalitatea de înving?tor nu are nicio leg?tur? cu faptul c? fetele astea aveau nevoie s? fie odihnite, dar are o leg?tur? cu faptul c? suntem între cele mai bune patru echipe din Europa ?i din lume (top 3 mi-a? permite s? spun, sper ca rezultatul final s? dovedeasc? asta). F?r? un Amariei, Maier, f?r? stâlpii ap?r?rii din anii trecu?i (Luca ?i Be?e, dar mai ales Hu?upan), f?r? tot felul de piese importante pierdute de-a lungul turneului, echipa asta a ajuns departe.

Am mai citit ?i c? V?rzaru ?i Ungureanu s-au pref?cut c? s-au accidentat, c? nu au chef s? joace pentru Na?ional? pentru c? nu le d? nimeni bani. Da, nu le d? nimeni bani, pentru c? interesul pentru handball în România este zero, dar îi doresc autorului Dorel, sau cum îl cheam? pe el, s? i se f**? îi cedeze ?i lui ligamentele la genunchi, ca Paulei. ?i apoi îi doresc s? îmi spun? daca ai cum s? te prefaci c? te-ai accidentat atât de r?u, dup? ?ase luni de recuperare. Voi nu sunte?i oameni, voi sunte?i scursuri. Scursuri care, dac? România bate Suedia s?mb?t?, ve?i umple ProSportul cu comentarii pline de „bravo fetelor!”.

Reac?ia lui Ga?u e u?or de în?eles. Citez? Da, citez: „Ne-am menajat juc?toarele, ce vor? Trebuie s? ne p?str?m pentru semifinal? ?i final?. Vrem s? ne întoarcem acas? cu cea mai u?oar? medalie. Vre?i s? ne rupem acum pentru meciul de sâmb?t?? Avem obiectiv s

? batem Suedia, nu Rusia.” Da, avem obiectiv s? batem Suedia, nu Rusia. Asta trebuie s? în?elege?i voi oligofrenilor, c? fetele alea nu sunt robo?i. C? într-un meci de handball nu alergi la fel de mult ca Xavi, Iniesta sau Pirlo, dar c? te deplasezi continuu. Majoritatea juc?toarelor fac ?i faza de ap?rare ?i faza de atac. Nu, nu e nici m?car a?a de greu cum sun?. E mult mai greu. A?a c? scursuri ale societ??ii ce sunte?i, ciocul mic ?i mul?umi?i-le fetelor astea c? printre rromi trimi?i acas? de Sarkozy, mafia român? din Italia ?i ciorile din Copenhaga, se mai vorbe?te în Europa de noi ?i de bine. La televizor cu voi sâmb?t? ?i duminic? ?i, din tot sufletul, hai România!

P.S.: Am primit ni?te sfaturi, cum c? injurii în astfel de posturi sunt folosite de oamenii care au nevoie s? umple propozi?ii, pentru c? nu st?pânesc bine limba român?. Cum nu m? consider unul dintre ei, ?i sunt total de acord, îmi cer scuze pentru limbaj, îns? am scris articolul la nervi. Data viitoare va fi mai bine!

To t

dau pe Twitter de câteva zile c? o s? merg la România – Danemarca. Ei bine, dup? ce am fost la Spania – Serbia cu dou? ore înainte, am fost ?i la România – Danemarca asear?, la Campionatul European de Handball Feminin din Danemarca ?i Norvegia. Cum grupa României se desf??oar? în ora?ul în care locuiesc eu, nu am rezistat tenta?iei de a merge la meci, chiar dac? biletele nu au fost printre cele mai ieftine. Înainte s? v? povestesc ce cred eu despre seara asta, nu vreau decât s? spun c? au fost ni?te bani cheltu?i pe o experien?? care va r?mâne mult timp în inima mea. Nu doar pentru c? am v?zut România la lucru. Nici pentru c? am b?tut (pentru c? am pierdut, de fapt), ci pentru c? am tr?it un meci de handball de nivel interna?ional în mijlocul civiliza?iei.

Al?turi de o prieten? ne-am bucurat, am urlat, ne-am uitat urât la „vecini” ?i am cântat imnul, asta fiind printre al?i 6400 de danezi. Care nu, nu se uitau urât, nu urlau la noi, nu ne luau la ochi, ci f?ceau lini?te. Cu morcovelul în fundule? în prima repriz?, când Na?ionala României era pe val, to?i danezii aplaudau ac?iunile Na?ionalei lor, ? i flu

ierau atacurile noastre. Nu v? pot explica ce sim?eam eu, din tribune; m? gândesc ce sim?eau fetele pe teren.

Înainte de meci am urlat din tribune dup? Oana Manea, ?i i-am spus „s? le bat? la curul gol pe astea”. Era prea concentrat?, probabil, s? realizeze ce am zis. Am avut locuri exact deasupra tunelului c?tre ?i dinspre vestiare, a?a c? am mai urlat de câteva ori c?tre Narcisa, Lumini?a, Radu Voina ?i altele. Am cântat imnul al?turi de, probabil, al?i 20-30 de români în toat? sala. Pot s? pun pariu c? se auzea pân? în col?ul cel?lalt al s?lii. ?ti?i c? nu d? patriotismul afar? din mine, nu e o surpriz?, dar m-am sim?it mândru c? sus?in echipa care, pe teren, nici nu conteaz? din ce ?ar? vine.

Pentru c? Na?ionala de Handball a României este tot ceea ce avem, ca ?ar?. Este brandul nostru. Este singurul lucru cu care scoatem capul (poate gimnastica ?i polo-ul s? mai ajute un pic, dar e clar ce echip? este plasat? cel mai sus în ierarhia na?ional?). Na?ionala de Handball României este singura pentru care a? avea curajul s? cânt imnul ??rii mele între al?i 6400 de str?ini, iar apoi s? m? a?ez lâng? ei ca ?i cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pentru c? echipa asta merit?. Pentru c? pe primii danezi pe care i-am întrebat ce români ?tiu, au r?spuns Cristina V?rzaru (Viborg), Carmen Amariei (Slagelse ?i FC Copenhaga) ?i Narcisa Lecu?anu (Aalborg). Nu Hagi, nu Nadia, nu N?stase.

România nu a mai pierdut contra danezelor din 10 decembrie 2002, timp în care le-am b?tut pe unde le-am prins. Ba la noi, ba le ele, ba prin deplas?ri. Tradi?ia s-a oprit azi. Ceea ce continu?, îns?, este speran?a c? într-o zi Na?ionala României va aduce un trofeu la Bucure?ti. Eu cred în fetele astea.

?i în Radu Voina cred, chiar dac? nu a?a cum o f?ceam în Tadici. Cred ?i c? asear? a gre?it cerând time-out prea târziu în repriza secund?, îns? d-asta se nume?te o echip?: fiecare î?i aduce aportul. Poate c? b?team Danemarca, poate c? b?team ? i Serb

ia, dar poate c? în grupa secund? nu f?ceam mai brânz?. A?a, în condi?iile date, fetele sunt sub presiune, a?a cum sunt obi?nuite, ?i chiar cred c? vor trece ?i de grupa secund?, indiferent de rivale.

Una peste alta, meciul de asear? mi-a produs ni?te amintiri care vor r?mâne mult timp în sufletul meu. S? po?i s? fii al?turi de Na?ionala ta atunci când are mai mare nevoie este un sentiment superb. Plus de asta i-am spus Lumini?ei Hu?upan c? este idolul meu, le-am transmis câteva cuvinte de încurajare ?i fetelor, ?i am plecat cu sufletul plin de bucurie ?i speran?? c? România, într-o zi, va aduce un trofeu acas?. Succes fetelor în continuare!

Articolul acesta se adreseaz? tuturor tinerilor sportivi, mai ales celor sub 16 ani. În principiu se adreseaz? tuturor juniorilor, indiferent c? fac fotbal, înot, handbal sau rugby, ar trebui s? ?ine?i cont de ceea ce v? spun eu acum.

Sportul este o activitate pe care mul?i nu o în?eleg. C?pri?ele din prima banc?, despre care v? vorbe?te Makavelis aici, nu în?eleg cu siguran??. Îns? cei care în?eleg ?i s-au apucat de un sport de mici vor în?elege de ce am scris postul ?sta.

Când faci un sport poate nu pre?uie?ti asta. Poate c? te duci doar pentru c? î?i organizeaz? un pic via?a programul fix pe care îl ai zilnic, de trei ori pe s?pt?mân? sau câ nd ai antrenament.

Îns? mul?i nici m?car nu se gândesc la faptul c? peste 4-5 ani junioratul se termin?, ei se vor l?sa de sport, ?i le va p?rea r?u. Foarte r?u. Dintre to?i tinerii care se apuc? de un sport de performan??, foarte pu?ini urmeaz? o carier? în domeniu. Ceilal?i ba n-au timp de ?coal?, ba n-au chef s? se mai duc? la antrenamente, ba nu-i las? p?rin?ii etc. Ei bine, sfatul meu este s? v? ?ine?i dac? sportul chiar v? produce pl?cere. Dac? merge?i de drag la antrenamente, ?i nu din obliga?ie, atunci nu v? l?sa?i. E greu, corect, dar f?r? munc? nu po?i deveni cu nimic mai mult decât Adrian Cristea. Adic? ceva nul din punct de vedere sportiv ?i cu o mentalitate pueril? de copil (?i asta consider c? e indulgent). Nu cred c

? cineva se apuc? de sport doar ca s? devin? a?a ceva. Cel pu?in eu nu î mi pot imagina o persoan

? care s? se apuce de sport ?i s?-?i rup? mâinile ?i picioarele mii de ore pe an doar pentru a se da în stamb?. În ziua de azi nu mai e nevoie

de a?a ceva. Î?i ia tac’tu un BMW ?i gata, e?ti plin de b??ini, nu mai e nevoie s? depui efort.

Cei care se apuca de un sport de performan?? de tineri au alte aspira?ii. Ei î?i doresc succesul, v?d sportivii de performan?? ca pe modele. Îns? chiar ?i cu mult? munc?, unii dintre copiii care au venit zilnic la antrenamente cinci ani nu ajung nimic. ?i asta pentru c? unii se nasc mai egali decât al?ii. N-ajungi s? prime?ti un contract de juc?tor la o echip? de seniori chiar dac? tu e?ti bun, dar nefiind în stare s?-l „finan?ezi” pe domnu’ antrenor n-ai nicio ?ans?. Cum s? te compari tu cu ?la care cheltuie banii t?i de buzunar pe o lun? întreag? într-o singur? sear??

Unde vreau s? ajung? L

a faptul c? junioratul este cea mai frumoas? perioad? a carierei sportive a oricui. Chiar ?i dac? ajunge?i s? fi?i seniori la vreun club din România sau din afara, tot la juniorat v? ve?i gândi. E ca ?i în via??. Î?i dore?ti toat? copil?ria s? ajungi mare ?ef, ?i când ajungi descoperi c? vrei s? tr?ie?ti iar clipele copil?riei. Sunt mul?i tineri care se las? de sport din motive stupide, cum am zis ?i mai sus, iar peste câ?iva ani regret?. C? pe ei nu i-a sf?tuit nimeni. Ei bine, v? sf?tuiesc eu. Dac? în?elegi sportul de performan?? a?a cum trebuie ?i î?i dore?ti o carier? în viitor, probabil o vei avea. Trebuie doar s? munce?ti. Perioada în care f?ceam sport de performan?? era una foarte organizat? pentru mine, pentru c? aveam un program fix pe care nu-l puteam schimba nici în ruptul capului. Între ora A ?i ora B antrenament. Nimic mai simplu. Sportul de performan?? îmi lipse?te, la antrenamentele zilnice m? gândesc mereu, chiar dac? alergam de îmi ie?ea limba din gur?. A? da multe chestii pentru înc? un an de juniorat, chiar dac? e înot sau handbal. Toate lucrurile astea îmi lipsesc, ?i nici nu m? îndoiesc de faptul c? oricui îi lipsesc atunci când nu se mai duc la antrenamente. D-asta v? scriu aici. Încerca?i s? nu face?i ?i voi gre?elile pe care mul?i al?i sportivi tineri le fac. Nu v? l?sa?i de sport doar pentru c? e greu, dac? asta este ceea ce într-adev?r vre?i s? face?i. La un moment dat ve?i ajunge s? regreta?i ?i s? da?i pe blog sfaturi „pentru tinerii sportivi”.

Apropo de sport. Azi a? vrea s? ajung la #JoggingTweetMeet.

Ca sportiv de performan??, de-a lungul timpului am partici

pat la mai multe competi?ii, în special în copil?rie pe când f?ceam înot. Am f?cut ?i ceva fotbal ?i handbal, câ?iva ani buni, deci din aproape 19 ani de când m? învârt pe aici, mai mult de jum?tate am f?cut un sport de performan??. ?i ?ti?i ceva? Niciodat? nu am plecat din vestiar cu ghetele, jambierele, ap?r?torile ?i echipamentul în geant? ?i pe drum c?tre cas? am gândit a?a: „B?i, ce fericit sunt c? am participat la meciul ?sta. Sunt tare bucuros c? am jucat 75 de minute pe teren ast?zi, participarea mea la acest eveniment este foarte important?.” Nu. Am gândit ori „Am învins, e ok”, sau ”Am pierdut, data viitoare trebuie s? fim mai buni”.

Un sportiv profesionist nu vine de 6-7 ori pe s?pt?mân? la antrenament ca s? participe ?i el o dat? pe s?pt?mân? la un meci. Nu. El vine la antrenament ca s? devin? mai bun, s? se preg?teasc? ?i, surpriz?, nici de data asta nu o face doar de pl?cere, ci pentru a fi mai bun decât adversarul între fluierele arbitrului. O face pentru a ie?i de pe teren înving?tor, nu pentru a p

articipa. De participat poate oricine, de câ?tigat nu chiar. Voi crede?i c? peste 10 ani îmi voi aminti c? acum trei sezoane Levski Sofia a participat în grupele Ligii Campionilor, dar c? nu a câ?tigat niciun meci? Nu. Dar ce crede?i, îmi voi aminti peste 10 ani cine a câ?tigat Liga acum trei ani? Evident. Pentru c? înving?torul are mereu un loc stabilit în istorie, chit c? vorbim de fotbal, handbal, box, sau de orice în afar? de sport. Înving?torul scrie istorie. Participantul este cel care-l face campion pe cel care, la final, ridic? trofeul. ?i chiar dac? f?r? participan?i nu ar exista o competi?ie, mereu va exista doar o singur? echipa: cea care la final se afl? cel mai sus.

S? participi e important doar dac? e?ti amator ?i faci sport de pl?cere. Doar dac? mergi cu prietenii la fotbal pe sintetic ?i apoi la o bere. Nu dac? e?ti profesionist. Nu dac? vii la antrenament în fiecare zi, poate chiar de dou

? ori pe zi. Sportul, în general, trebuie s? fie privit din dou? perspective: cel f?cut de pl?cere, ?i cel profesionist. Eu vorbesc despre al doilea caz, c? despre primul nu sunt atât de multe de zis.

Juc?torii de fotbal din Spania, s? zicem, pl?ti?i cu milioane de euro pe sezon nu primesc banii ?? tia ca s

? participe în Primera Division. Nu, ei îi primesc pentru c? ?la e jobul lor, iar cum nici matale nu te duci la job doar pentru a te afla acolo, atunci nici ei nu primesc banii ?stia doar ca s? participe. Ei primesc banii ??tia pentru a câ?tiga. Nu neap?rat trofeul, pentru c? multe echipe nu pot ajunge la astfel de performan?e, dar fiecare manager seteaz? la început de sezon un obiectiv. L-ai îndeplinit? Ai câ?tigat. Nu l-ai îndeplinit? Ai pierdut. As simple as that…

Chestia asta cu „e mai important s? participi decât s? câ?tigi” e ceva penibil spus? de c?tre cineva care nu a participat în via?a lui la o competi?ie, care nu ?tie cu ce se m?nânc? o minge de fotbal, sau care nu ?tie regulile niciunui joc. Poate doar al pokerului. Sau, cel mai probabil, cu mult timp în urm? ni?te sportivi de performan?? foarte slabi (nu fizic, ci psihic ?i calitativ), care n-au câ?tigat nimic în via?a lor s-au adunat la sfat ?i au spus: „ Domnilor, cariera noastr

? e pe final, nu am atins niciun trofeu, decât cu privirea la televizor, ?i trebuie s? sp?l?m ru?inea. Cum facem?” Iar atunci, cel mai de?tept dintre ei a venit cu o idee genial? în fa?a presei.
„Stima?i jurnali?ti ?i telespectatori, adev?ratul motiv pentru care exist? sportul este participarea. Adev?rata pl?cere este s? iei parte la un eveniment sportiv, nu s? câ?tigi”
„Normal, tu nici n-ai de unde s? ?tii cum e s? câ?tigi ceva”, se aude din spatele puhoiului de oameni ai presei.

Frumoas? povestea mea, nu? E adev?rat?. Cel pu?in a?a cred. ?i mai cred c? ?tiu ce vorbesc, ?i a? dori dac? m? contrazice?i s? o face?i cu argumente bine puse la punct, c? ?ti?i c? trag cu din?ii de ideile mele. Nu v? mai da?i pe dup? col?, adev?ratul lucru pentru care ORICINE particip? la o competi?ie, fie ea sportiv? sau nu, este s? câ?tige. Sau cel pu?in s? se apropie cât mai mult de acest obiectiv. Mul?umirea idioat? a celor care doar particip? vine de la români, probabil, pentru c? din incapacitatea de a câ?tiga aproape nimic, trebuie s

? ie?im ?i noi cumva, nu? În momentele alea, evident c? participarea e mai important?, când ea devine, de fapt, singurul target. Sau mi se pare mie prea des c? aud fraza ”obiectivul nostru este participarea în Champions League”?

M? gândeam zilele tre c

ute la faptul c? Ministerul Educa?iei este a?a de incon?tient încât pân? în acest moment profesorilor nu le-au fost comunicate anumite detalii foarte importante despre BAC-ul din 2010. Adic? la istorie nu se ?tie, înc?, dac? d?m din istoria românilor, sau ?i din cea universal?. C? sunt împotriva acestor modific?ri este clar, e stupid ca dup? ce trei ani ai ?tiut c? dai BAC-ul din ceva, în ultimul s? te anun?e c? nu, c? se schimb? modificarea.

Apoi mi-am amintit de cum se voia reforma sistemul de înv???mânt ultima dat?, atunci când se scoteau orele de sport, c? erau prea multe de mate (sun? bine, nu?). C? oboseau copila?ii la ?coal?, s?racii de ei. C? nu mai aveau timp s? mearg? acas? ?i s? ias? pe maidan, când eu cât am fost mic nu miroseam aerul de pe afar? decât în weekend. C? nu mai au s?racii timp de televizor ?i calculator, probabil, d-aia se scot orele de sport. Uneori realizez c? to?i incapabilii ajung în pozi?ii de conducere. ?i uite cum o ?ar? din Europa secolului 21 este condus

? de ni?te neini?ia?i. În nimic. Pro?ti, mai pe scurt ?i pe în?elesul tuturor.

Este nevoie de ore de sport în ?coli. Este nevoie pentru c?, dac? elevul nu se sinchise?te din clasa a IV-a (sau mai devreme) s? fac? un sport în timpul liber, atunci m?car ?coala s?-l oblige. M?car la ?coal? s?-?i mai mi?te hoitul ?la puturos. M?car acolo s? mai alerge un pic. M?car acolo s? nu se mai poat

? sustrage mi?c?rii. Cu toate c? la ce profesori de sport avem, ?i la ce medici îng?duitori, care acord? scutiri de sport într-o veselie, c? doar nu dau din buzunarul lor, cam tot aia e. Dar totu?i, majoritatea elevilor ar face ora de educa?ie fizic?.

Cum ?coala ocup? foarte mult timp din zi, este destul de greu s? faci ?i un sport, s? mergi ?i la ?coal?, ?i s? ai ?i rezultate excelente la examene, dac? ai a?a ceva (?sta e un apropo pentru cine se simte). Dar, dac? te chinui ?i într-adev?r î?i place ceea ce faci, po?i s? reu?e?ti s? rezi?ti programului înc?rcat. Dac? e?ti în stare s? la?i orele de calculator zilnic pentru

orele de antrenament, atunci o s? fie ok.

Ba chiar mult mai s?n?tos, nu doar ok. Ceea ce nu mul?i p?rin?i în?eleg este c? sportul e important în dezvoltarea copiilor. ?i c? un tân?r are puterea de a se descurca atât la ?coal?, cât ?i de a merge la antrenamente de trei ori pe s?pt?mân?. ?i îi mai r?mâne timp ?i de teme, acas?. Dac? nici p?rintele nu-?i trimite copilul la un sport, ?i nici acesta nu e interesat de a se mi?ca un pic, atunci orele de educa?ie fizic? de la ?coal? sunt singura solu?ie pentru ca elevul s?-?i mai mi?te sângele. ?i ??tia vor s? le scoat? ?i pe alea?

Sunt clase în anumite licee (pentru care am tot respectul) care ofer? elevilor profil sportiv.

Adic? elevul se înscrie ?i face un sport. De performan??. Nu în timpul liber, ci în timpul ?colii. Un fel de mate-info al sportului. O clas? de volei, c? ?sta îmi este mie cel mai apropiat exemplu. În loc de cinci ore de istorie, de patru de român?, patru de mate, se fac trei din fiecare ?i r?mân patru de volei s?pt?mânal. Sau mai multe, depinde ?i de program?. Dar s? nu uit?m c? astfel de clase nu au foarte mare succes, a?a c? oferirea profilului respectiv în abunden??, n-ar face decât ca multe dintre clasele astea s? fie goale. Sau umplute pe jum?tate. Pentru c? e mai u?or s? mai bagi o teorem?, decât s? alergi, nu? Doar to?i vrem s? ne facem medici, avoca?i ?i ambasadori…

De aceea este nevoie de sport în ?coli, domnilor guvernan?i. Pentru c? exist? în ?ara asta mul?i oameni comozi, care fac anumite lucruri doar dac? trebuie. Iar sportul, ca or? inclus? în programul ?colar, trebuie f?cut?. Pentru c? este s?n?tos ?i pentru c? altfel risc?m s? ajungem ca americanii. De fapt, nu risc?m, chiar vom ajunge. Hamburgeri, McPui?or, McFlurry ?i cam atât. ?i multe, multe persoane obeze ?i pline de tot felul de sucuri ?i E-uri. Voi asta vre?i s? ajunge?i? Nu? Gândi?i-v? serios atunci când pleca?i de la ora de sport s?pt?mâna viitoare.

Am început pe 13 august, o zi pe care nu cred c? o voi uita niciodat?. În afar? de faptul c? a fost ?i prima zi de ?coal? în Danemarca, a fost ?i prima zi la handball. ?i ?ti?i voi ce greu e s? te integrezi de la început într-un grup. Ei bine, e mult mai greu atunci când nu ?tii limba. Trebuie s? te ui?i ce fac al?ii, s? încerci s? faci la fel. Bine c? nu eram încep?tor ?i nimic f?cut aici nu a fost nou pentru mine. Am avut la început ?i translator, s? îi zic a?a. Mai întrebam pe unii care ?tiau englez? ce înseamn? aia ?i aia. ?i a mers.

Timpul a trecut. Repede, de-altfel. S-a f?cut septembrie, octombrie, noiembrie. În noiembrie deja rupeam bine în danez?, chiar dac? nu în?elegeam perfect. M? integrasem în grup deja, cerusem ?i primisem num?rul 6 ?i jucasem chiar ?i câteva meciuri pentru echipa a doua.

Totul mergea ca pe roate. Mergeam la antrenament de pl?cere, a?a cum am f?cut de fapt toat? via?a. Pentru c? mereu am considerat c? în sport (?i nu numai) munca este cel mai important lucru. Talentul? Astea sunt doar figuri. Munc? s? fie, apoi ne gândim ?i la floricele.

La antrenamente ?i în meciuri am jucat exact acolo unde m? sim?eam cel mai bine, pe pivot. Mai to?i antrenorii în România m-au folosit ca extrem? pentru faptul c? eram foarte rapid (?i înc? sunt). În Danemarca s-a g?sit solu?ia perfect?. Extrem? în ap?rare, pivot în atac. Este exact ceea ce fac cel mai aproape de perfec?iune. D?deam goluri ?i de pe contraatac, punându-mi în valoare viteza, ?i în ofensiv? jucam pivot, pozi?ie care îmi place cel mai mult. A trebuit s? vin în Danemarca s? g?seasca ei solu?ia asta, c? în România nimeni nu s-ar fi gândit.

Timpul a trecut iar.

S-a f?cut decembrie. A venit ianuarie 2009.

Deja eram de ceva timp integrat, mergeam la petreceri cu colegii ?i la antrenamente eram prieteni a?a cum erau ?i ei între ei. B?ie?ii au fost grozavi. Niciunul cu figuri, impresii, c? noi suntem mai mari (am fost cel mai mic din echip?), c? tu e?ti str?in, c? noi suntem mai buni etc. N- am auzit niciodat

? a?a ceva. Erau antrenamente unde plecam ultimul la alerg?ri sau trageri la poart?, erau antrenamente unde plecam primul, ?i n-am auzit niciodat? vreun comentariu. C? nu se face. Oameni civiliza?i, ce s? zic.

Clubul era unul mic, de lig

? inferioar?, dar performan?a care se f?cea acolo era impresionant?. Mul?i au zis c? nu am ce înv??a de la un club mic. Dar nu e a?a, pentru c? în Danemarca sunt undeva pe la 7 serii, în timp ce în România nu am auzit niciodat? de Liga a treia. Probabil c? exist?, dar nu-mi spune nimic. Aici se face performan?? la orice nivel. Seriozitatea e la fel de mare la Blåbjerg HK cum e ?i la Skjern sau FC København. Plus de asta, am f?cut antrenamente cu seniorii, deci înc? un plus fa?? de ce a? fi putut înv??a acas? de la juc?tori de vârsta mea.

?i iat? c? vremea a trecut foarte repede ?i este deja aprilie. Pe 2 aprilie am avut ultimul antrenament. Pentru ei e doar finalul altui sezon. Se vor întâlni în august iar. Pentru mine îns? a fost tare trist, s? ?tiu c? e posibil s? fie ultimul antrenament de handball din via?a mea. În România banui?i cum merge treaba. O s? mai încerc ?i acas?, dar nu garantez c? voi reu?i din simplul fapt c? fiecare antrenor î?i are prefera?ii lui. Mi-a p?rut r?u când m? gândeam la tot ce a fost ?i când mi-am amintit de toate golurile date pentru echip?, de toate rat?rile (monumentale unele dintre ele), de toate victoriile ?i toate înfrângerile. ?i nu, tot n-am auzit comentarii nici când ratam de la 7 sau de pe semicerc. Înc? un lucru care mi-a pl?cut aici e c? dup? fiecare gre?eal? (la antrenament sau în timpul meciurilor) e?ti încurajat cu un „Kom igen!”. În traducere liber? un fel de „Vino iar”. Dar de fapt asta înseamn? un fel de „Încearc? iar”. Probabil c? în România s-ar fi comentat ?i ai fi fost cam înjurat de colegi.

?tiu, Blåbjerg îmi va lipsi, la fel ?i echipamentul cu num?rul 6 de care m-am ata?at tare mult. Nu c? ar conta num?rul, dar mi-a pl?cut c? fiecare avea num?rul lui, nu se luau la întâmplare tricourile. Am îns? speran?a c? tot ce am adunat ?i înv??at aici m? va ajuta acas?, pentru c? de l?sat nu m? las. Ah, ?i dac? ai ghinion s? fie echipa ta aia unde vin … o s? ne cam b?tem pe unul dintre cele ?ase locuri de pe teren. Promit! ;)

Eu ?tiu una ?i bun?, ? i ast a de mult

t

imp, nu de ieri, de azi. Dac? te apuci de un lucru, fii sigur nu doar c? îl po?i duce la cap?t, dar fii sigur c? e?ti bun la acel lucru. Fii sigur c? nu te apuci s?-l faci doar de dragul de a mai face un lucru. Informeaz?-te, cite?te, întreab?, caut?, ?i dup? ce e?ti sigur c? ?tii ce trebuie s? faci, apuc?-te. ?i dac? te-ai apucat, du totul pân? la cap?t, nu te opri la mijloc, pentru c? nu ai rezolvat nimic. Este una dintre regulile de bun sim? ale omenirii ?i n-ai nimic de pierdut dac? o respec?i.

De ani de zile în România e reform? în înv???mânt. C? se scoate BAC-ul, c? r?mâne, c? nu vor mai fii a?a de multe materii, c? va fi mai u?or, c? se pun subiectele pe net, c

? nu se mai pun, c? scoatem Capacitatea, c? le numim Teste Na?ionale, ca ?i cum numele era problema; c? b?g?m teze na?ionale, c? ducem la 12 clase înv???mântul obligatoriu, c? se vor da examene în clasa a IV-a, c? nu se vor da, c? se face repartizarea în clasa a 10-a dup? medii. V-am plictisit deja, nu

? P?i nu e de mirare, ?i Ministerul Educa?iei m-a plictisit pe mine. ?i ?tiu c? nu sunt singurul scârbit de aceast? reform? care pe alocuri întârzie s? apar?, iar unde apare e deficitar aplicat?.

Nu cred c? Ministerul Educa?iei ?i Cercet?rii are un plan stabilit pentru reform?, c? suntem obi?nui?i cu tot felul de transform?ri structurale care nu sunt aplicate în veci. N-au un plan exact pe care s? ni-l pun? pe mas? ?i s? ne zic? „Uite b?i pro?tilor, asta facem”. Nimic. Fac ?i ei reform? dup? ureche. Au v?zut c? ?i în alte ??ri se dore?te realizarea unei reforme în înv???mânt, ?i au zis s? fac? ?i ei. Prin nesiguran?a de care dau dovada arat? c? nu au avut nimic stabilit dinainte. P?i ori scoatem BAC-ul, ori îl l?s?m. Ori redenumim Capacitatea (repet, nu în?eleg de ce trebuia redenumit?) ori schimb?m formatul în Teze Na?ionale. Acum iar vor s? introduc? Testele Na?ionale. Nici ei nu sunt siguri dac

? se va da sau nu examen în clasa a IV-a. Nu vi se pare c? sunt cam nehot?râ?i pentru ni?te exper?i în domeniu, care ar trebui s? aplice o reform? într-o sfer? de activitate care nu doar c

? e important?, dar nici nu are rezultate grozave în acest moment?

?i când v-am zis c? vor s? fac? reform? dup? ureche, ?tiam ce vorbesc. Pentru c? au auzit ei c? în alte ??ri elevii au mult mai pu?ine ore de curs decât în România (exemplul pot fi sunt eu, cu 15 ore pe s?pt?mân?). ?i totu?i, sistemul de înv???mânt de aici e impecabil, chiar dac? ?i ei vor s? aplice o reform?. ?i unul dintre obiectivele clare este îmbun?t??irea materiei înv??ate la matematic?. E singurul obiectiv de care ?tiu, dar m?car ei au un obiectiv bine stabilit. Acas?? Vor s? scurteze programul elevilor care dup? ce c? nici nu prea vin la ?coal?, au vezi Doamne prea multe ore. ?i cum fac asta? Sco?ând orele de sport.

La început pentru unii nu pare un lucru r?u. ?i-a?a mul?i sunt ni?te putori inimaginabile, enervate de faptul c? sunt sili?i s? vina cu echipamentul de sport la ora de educa?ie fizic?. Mul?i vin ?i stau pe banc?, doar prezentând echipamentul ca o scuz? pentru a nu primi absen??. Al?ii sunt accidenta?i mereu. Al?ii au adeverin?? cum c? n-au voie s? fac? sport, luat? ?i aia pe ni?te b?nu?i. Dar cu cei care vor s? fac? ora de sport ?i cu cei care nu lipsesc niciodat? ce se va întâmpla? P?i s? se duc? s? fac? sport în particular. Ei na, ce solu?ie ne-a dat Ministerul. Poate sunt unii care nu vor s? fac? sport de performan??, dar totu?i vor s? mai dea cu piciorul în minge din când în când. ?i unde s? fac? asta dac? nu la ?coal?, c? spa?iile de relaxare dispar, ap?rând în locul lor gigan?i de beton. De ce nu se scot orele de desen ?i muzic?? De ce tocmai cele de sport? La ce m? ajut? muzica ?i desenul? Dac? vreau s? m? fac pictor m? duc la o ?coal? de arte. Dac? vreau s? m? fac pop-star nu îmi trebuie orele de muzic? de la ?coal?. Îmi trebuie un manager bun, s? ar?t cât de cât bine ?i s? fac anumite favoruri a?a, din când în când. ?i uite-m? ?i pe mine pe scen?. Deci, de ce ora de sport?

N-am tr?it atunci, dar am citit ?i m-am informat mult despre perioada comunismului din România. Dac? mi-a pl?cut ceva pe vremea aia, era faptul c? sportul era foarte important. Sportul e cel mai bun ambasador, spunea o vorb? cândva. ?i da, ?sta e adev?rul. Dac? te duci în Germania, to?i ne ?tiu de N?stase, Hagi ?i Nadia, corect? La fel ?i în America sau Fran?a. În Canada sunt Bute ?i Doroftei. În Italia sunt Chivu ?i Mutu (din p?cate acolo nu ei sunt figurile române?ti cele mai importante). Sportul este un ambasador. România a mai scos din când în când capul în lume datorit? sportului. Handbal seniori, de câteva ori campioni mondiali, handbal tineret, ?i acolo de câteva ori campioni mondiali. Gimastic?, ?i acolo campioni mondiali, olimpici, europeni. Canotaj ?i atletism? ?i acolo cam de toate. Fotbal? Nu medalii, dar ne mândrim cu Genera?ia de Aur. Mai trebuie alte exemple? Nu sunt de ajuns cele prezentate acum pentru ca tembelii ?ia de la Minister s? în?eleag? ce înseamn? sportul?

Scoate?i ora de muzic?, scoate?i ora de desen, scoate?i c?catul ala de chimie la clasele de filologie, scoate?i drigen?ia, scoate?i ce vre?i voi, dar nu scoate?i sportul. Sunt dou? ore pe s?pt?mân?, la anumite clase doar una, nu cred c? ele ocup? cel mai mult din orar. O reform? în înv???mânt nu se face sco?ând orele de educa?ie fizic?, ci preg?tind dinainte o strategie pe termen scurt, mediu ?i lung. ?i cel mai important, strategia asta trebuie f?cut? de persoane care se pricep, nu de unii ca ?oferul lui Boc, care a fost angajat consilier prin Guvern. Chestia asta pe care ei o numesc reform? nu este de fapt reform?. E o cacealma f?cut? de ei ca s? arate poporului c? da, înc? ne intereseaz? soarta tinerelor vl?stare ale societ??ii. Eu nu cred c? îi intereseaz? a?a de mult. Pân? la urm? de ce i-ar interesa? Au ceva de câ?tigat buzunarele lor? Nu? A?a credeam ?i eu.

Huliga n

ismul este un fenomen des întâlnit în zilele noastre. Voi vorbi ast?zi despre huliganismul din fotbal în special, în altele nefiind a?a de bine informat. Se ?tie c? huliganismul a pornit prin anii ’60 – ’70 în Anglia, acolo unde se presupune c? s-a ?i inventat fotbalul.

Huliganismul const? în tulburarea lini?tii publice de c?tre fani ai echipelor de fotbal, în general rivale. Rivalit??ile de pe teren provoac? în general rivalit??i ?i mai mari în afara lui, acolo unde huliganii fiec?rui club se adun? s? se bat?. Este, f?r? discu?ie, un lucru r?u, o atitudine brutal?, poate o manifestare a oamenilor frustra?i.

Cine sunt huliganii? P?i Dougie Brimson spune în cartea lui, Barmy Army, ca

a cunoscut doctori, avoca?i, bacheri, taximetri?ti, jurnali?ti, ?i chiar ?i poli?i?ti care erau huligani. El crede c? prin huliganism te po?i deta?a de toate problemele pe care le ai. Î?i po?i arunca toate frustr?rile în b?t?ile contra clanurilor rivale. ?i totul devine o mod?. Clanurile au nume, întâlniri, chiar ?i istorie. Spre exemplu, The Headhunters, huliganii celor de la Chelsea, sunt unii dintre cei mai vechi ?i cei mai cunoscu?i din lumea fotbalului englez ?i interna?ional. Marii lor rivali sunt fanii lui Milwall, West Ham sau Tottenham.

Huliganii se întâlnesc înainte de fiecare meci, stabilesc trenuri, rute ?i î?i fac planuri, a?a încât totul s? ias? ca la carte. De fiecare dat? se poate termina trist pentru oamenii implica?i în fenomen, ?i ei ?tiu asta, a?a c? fac tot posibilul ca totul s? decurg? perfect. Odat? intrat într-unul dintre aceste grupuri, via?a ta nu mai este deloc sigur?. Cu siguran?? c? a lua parte la astfel de activit??i nu te poate ajuta cu jobul t?u, dar cu siguran?? r?spânde?ti team? ?i impui respect în lumea fotbalului. Darren Wells spune în Making a New Start c? huliganismul nu este doar despre b?taie, ci ?i despre sentimentul pe care îl ai când preg?te?ti ac?iunile. Este exact ca ?i fluturii din stomac, spune fostul huligan englez. El a f?cut parte din grupul The Headhunters al lui Chelsea, ?i a fost printre fanii englezi trimi?i acas? de la EURO 2000 din Belgia.

?ansa de a fi anonimi, sau de a avea dou? vie?i, îi imping chiar ?i pe tineri s? intre în fenomen. Din ce în ce mai mul?i pu?ti de pân? în 20 de ani încep s? lupte al?turi de consacra?ii huligani englezi. Doar când ajung în tribunal s? fie judeca?i pentru ce au f?cut, ?i anonimitatea dispare, realizeaz? în ce pericol s-au aflat. Problema este c? foarte pu?ini dintre huligani vor ajunge vreodat? s? fie judeca?i sau la închisoare. Majoritatea fug ?i este destul de greu s? îi prinzi, mai ales c? se ascund sub haine largi, iar constitu?ia lor atleti

c? e greu de definit. La fel ?i cu capul pe care de obicei îl ascund cu un fes sau o glug?. Cei care sunt mai b?trâni se plictisesc sau nu pot s? alerge, a?a c? decât s? ajung? la închisoare, vor prefera s? se bat? cu poli?ia. ?i cu ani sau zeci de ani de lupte de strad? în spate, pot deveni extrem de periculo?i. ?i nu sunt periculo?i doar pentru poli?ie. Pot fi doar 20, sau pot fi 2000, dar cert este c? dac? îi vezi venind dup? col?, dezastrele pe care le pot provoca sunt uria?e. ?i atunci când stai pe marginea drumului, b?tut ?i aproape mort, chiar nu mai conteaz? cine te-a lovit, pentru c

? te doare la fel de mult.

Motivul pentru care se comport? a?a nu poate fi exact stabilit. Unii dintre ei nici m?car nu sunt fani ai echipelor. Pentru ei, un tricou cu starul echipei nu reprezint? cu nimic mai mult decât sângele de pe fa?a celui din fa?a lor. Totul este un joc pentru ei. ?i grav este c? e un joc în care po?i s? mori în bra?ele adversarului dup? fiecare lupt?. Asta înseamn? c? ei nu vor s? se opreasc?. Dac? o grup? e b?tut? m?r de alta, nu se va duce la poli?ie. Î?i va lua revan?a urm?toarea dat?.

În Anglia huliganismul este comparat cu b?utul la volan. Unii dintre ei ori au facut-o, ori ?tiu pe cineva care a f?cut-o, dar nu iau nici o m?sur? în a opri aceste lucruri. La fel ?i cu huliganismul. Dac? cineva este prins nu spunem c? e criminal, ci doar c? a fost ghinionist. Ei nici nu consider? c? ceea ce fac e o crim?. În realitate îns?, huliganismul nu este nimic altceva decât o crim?, cu mult mai grav

? decât condusul sub influen?a b?uturilor alcoolice.

Dup? introducerea scaunelor ?i a camerelor de filmat pe marile stadioane, huliganismul a început u?or-u?or s? scad?. Cel pu?in asta spun cifrele. De la EURO 1992 au fost 250 de fani englezi trimi?i acas?, iar în 1996, EURO din Anglia, 942 de fani englezi au fost re?inu?i de poli?ie. Apogeul negativ s-a atins la EURO 2000 din Belgia ?i Olanda, unde 945 de fani au fost aresta?i ?i trimi?i acas?. Cele mai bune performan?e au fost atinse la EURO 2004 unde doar 53 de fani englezi au fost trimi?i acas?, în condi?iile în care 52 au fost aresta?i în acela?i timp în Algavre. Incidentele au fost cu mult mai pu?in violente în Portugalia la Campionatul European, dar asta nu înseamn? c? problema este deja rezolvat?. ?i statisticile din Anglia spun acela?i lucru. Huliganismul scade, dar înc? exist? ?i reprezint? un obstacol pentru poli?ie.

Una dintre metodele prin care se încearc? rezolvarea huliganismului este interzicerea fanilor cu probleme pe stadioane. Dar b?t?ile sunt foarte rar pe stadioane, majoritatea dintre ele disputându-se în afar?. ?i mai grav este c? nu trebuie s? fii huligan ca s? te ba?i. În Anglia po?i doar s? fii un fan normal ?i s? ie?i de la meci de pe stadion, ?i po?i fi deja în mijlocul unei lupte violente. F?r? niciun dubiu c? interzicerea pe stadioane este o metod? eficient?, dac? ne uit?m iar pe statistici. Cea mai mare performan?? a fanilor englezi a fost finala Champions League din 2005 dintre Milan ?i Liverpool, unde 40.000 de fani din Albion au c?l?torit spre Istanbul. Niciunul nu a fost arestat.

Huliganismul este numit boala englez?. Este clar îns? c? ?i dac? în Anglia a început totul, ?i c? acolo ar trebui s? se opreasc?, nu doar ei au probleme de acest gen. ??rile din estul Europei sunt ?i ele pline de huligani, în special România ?i ??rile din fostul bloc sovietic, în frunte cu Serbia. Problema e la fel de mare ?i în Italia, unde multe dintre grup?ri sus?in chiar ?i sisteme politice, cum ar fi S.S. Lazio Roma (nazi?ti). Derbyurile din Sicilia, între Catania ?i Palermo în special, sunt mereu p?zite stra?nic de c?tre poli?i?ti. De multe ori accesul fanilor echipei care joac? în deplasare este interzis pe stadion, întâlnirile dintre cele dou? grup?ri fiind considerate de gradul 0. Cei de la S.S.C. Napoli sunt rivali cu Hellas Verona ?i Lazio, dar în special cu A.S. Roma. Întâlnirile dintre cele dou? echipe sunt numite Derby del Sole (Derbyul Soarelui), la fel cum ?i cele dintre Internazionale Milano ?i AC Milan se numesc Derby della Madonnina (Derbyul Fecioarei).

Personal cred c? problema porne?te de jos, de la copii. Dac? tinerii ar fi educa?i specific, explicându-li-se c? huliganismul nu este un lucru pozitiv, totul s-ar termina într-un anumit timp. Huliganii mai vechi s-ar plictisi ?i s-ar retrage. Dar nefiind nimeni care s? vin? din urm?, totul s-ar restrânge la foarte mici grupuri de huligani, care nu ar putea avea acelea?i efecte pe care le au grupurile din zilele noastre. Problema nu poate fi rezolvat? ca una de matematic?, pe loc, folosind o teorem?. Trebuie utilizate toate mijloacele pe care poli?ia le are la dispozi?ie. Poate lua o genera?ie, dou? sau trei pân? apele se vor calma, dar eu cred c? dac? se vrea într-adev?r rezolvarea problemei, se va putea.

Unii oameni o fac pentru notorietate. Al?ii doar iubesc s? se lupte.
Darren Wells – Making a New Start

P.S.: Acesta este articolul cu num?rul 100 :)

?ti?i c? Islanda are pu?in peste 300.000 de locuitori? Un pic mai mult decât Ploie?tiul. Ei bine, vineri, în sala din Skjern, ne-a întins pe sârm?. 34-28

Danemarca ? Reu?e?te s? dep??easc? 6 milioane de locuitori doar dac

? num?r?m ?i vacile. 32-29 pentru ei, ast?zi.

Dar nu e nimic. Optimism ne trebuie.

Pân? la urm?, când o s? plec?m b?tu?i de la Campi onatul M

ondial, o s

? spunem c? totu?i, a fost o performan?? c? ne-am calificat acolo. Ca ?i la EURO 2008.

?i pân? la urm?, când 14 ani ai v?zut de la televizor Mondialele, e într-adev?r o performan??. Hai România !?

În timpul ?sta, fetele de la Oltchim au b?tut pe Larvik în Norvegia cu 27-25 ?i s-au calificat în semifinalele Ligii Campionilor. Hai Oltchim, hai România !

În plin? criz? economic? Dacia a f?cut o mutare cel pu?in ciudat?. Dup? Toyota, Mazda, Audi ? i alte f

irme auto care sponsorizeaz

? echipe de fotbal din Serie A, iat? c? ?i Dacia a intrat în „bussiness”, chiar dac? firma se af

l? în stand-by iar mul?i oameni au fost disponibiliza?i. Udinese, echip? de tradi?ie a Italiei, a purtat în meciul de ast?zi (AC Milan 5-1 Udinese) pentru prima dat

? tricourile cu sponsorul român pe piept.

„Total surprise in Serie A, the main soccer league in Italy.

At their match with AC Milan from the 17th round, Udinese showed up on the field with a new sponsor on their t-shirts, Dacia. Although there is an acute crisis in the automotive world, the Renault bosses haven’t forgot about promotion and signed a partnership with Udinese, one of the powerful teams from Serie A.The value of the contract signed by Udinese with Dacia hasn’t been released unfortunately. Udinese currently occupies the 12th position in Serie A.”

De aici.