Huliga n

ismul este un fenomen des întâlnit în zilele noastre. Voi vorbi ast?zi despre huliganismul din fotbal în special, în altele nefiind a?a de bine informat. Se ?tie c? huliganismul a pornit prin anii ’60 – ’70 în Anglia, acolo unde se presupune c? s-a ?i inventat fotbalul.

Huliganismul const? în tulburarea lini?tii publice de c?tre fani ai echipelor de fotbal, în general rivale. Rivalit??ile de pe teren provoac? în general rivalit??i ?i mai mari în afara lui, acolo unde huliganii fiec?rui club se adun? s? se bat?. Este, f?r? discu?ie, un lucru r?u, o atitudine brutal?, poate o manifestare a oamenilor frustra?i.

Cine sunt huliganii? P?i Dougie Brimson spune în cartea lui, Barmy Army, ca a cunoscut doctori, avoca?i, bacheri, taximetri?ti, jurnali?ti, ?i chiar ?i poli?i?ti care erau huligani. El crede c? prin huliganism te po?i deta?a de toate problemele pe care le ai. Î?i po?i arunca toate frustr?rile în b?t?ile contra clanurilor rivale. ?i totul devine o mod?. Clanurile au nume, întâlniri, chiar ?i istorie. Spre exemplu, The Headhunters, huliganii celor de la Chelsea, sunt unii dintre cei mai vechi ?i cei mai cunoscu?i din lumea fotbalului englez ?i interna?ional. Marii lor rivali sunt fanii lui Milwall, West Ham sau Tottenham.

Huliganii se întâlnesc înainte de fiecare meci, stabilesc trenuri, rute ?i î?i fac planuri, a?a încât totul s? ias? ca la carte. De fiecare dat? se poate termina trist pentru oamenii implica?i în fenomen, ?i ei ?tiu asta, a?a c? fac tot posibilul ca totul s? decurg? perfect. Odat? intrat într-unul dintre aceste grupuri, via?a ta nu mai este deloc sigur?. Cu siguran?? c? a lua parte la astfel de activit??i nu te poate ajuta cu jobul t?u, dar cu siguran?? r?spânde?ti team? ?i impui respect în lumea fotbalului. Darren Wells spune în Making a New Start c? huliganismul nu este doar despre b?taie, ci ?i despre sentimentul pe care îl ai când preg?te?ti ac?iunile. Este exact ca ?i fluturii din stomac, spune fostul huligan englez. El a f?cut parte din grupul The Headhunters al lui Chelsea, ?i a fost printre fanii englezi trimi?i acas? de la EURO 2000 din Belgia.

?ansa de a fi anonimi, sau de a avea dou? vie?i, îi imping chiar ?i pe tineri s? intre în fenomen. Din ce în ce mai mul?i pu?ti de pân? în 20 de ani încep s? lupte al?turi de consacra?ii huligani englezi. Doar când ajung în tribunal s? fie judeca?i pentru ce au f?cut, ?i anonimitatea dispare, realizeaz? în ce pericol s-au aflat. Problema este c? foarte pu?ini dintre huligani vor ajunge vreodat? s? fie judeca?i sau la închisoare. Majoritatea fug ?i este destul de greu s? îi prinzi, mai ales c? se ascund sub haine largi, iar constitu?ia lor atleti

c? e greu de definit. La fel ?i cu capul pe care de obicei îl ascund cu un fes sau o glug?. Cei care sunt mai b?trâni se plictisesc sau nu pot s? alerge, a?a c? decât s? ajung? la închisoare, vor prefera s? se bat? cu poli?ia. ?i cu ani sau zeci de ani de lupte de strad? în spate, pot deveni extrem de periculo?i. ?i nu sunt periculo?i doar pentru poli?ie. Pot fi doar 20, sau pot fi 2000, dar cert este c? dac? îi vezi venind dup? col?, dezastrele pe care le pot provoca sunt uria?e. ?i atunci când stai pe marginea drumului, b?tut ?i aproape mort, chiar nu mai conteaz? cine te-a lovit, pentru c? te doare la fel de mult.

Motivul pentru care se comport? a?a nu poate fi exact stabilit. Unii dintre ei nici m?car nu sunt fani ai echipelor. Pentru ei, un tricou cu starul echipei nu reprezint? cu nimic mai mult decât sângele de pe fa?a celui din fa?a lor. Totul este un joc pentru ei. ?i grav este c? e un joc în care po?i s? mori în bra?ele adversarului dup? fiecare lupt?. Asta înseamn? c? ei nu vor s? se opreasc?. Dac? o grup? e b?tut? m?r de alta, nu se va duce la poli?ie. Î?i va lua revan?a urm?toarea dat?.

În Anglia huliganismul este comparat cu b?utul la volan. Unii dintre ei ori au facut-o, ori ?tiu pe cineva care a f?cut-o, dar nu iau nici o m?sur? în a opri aceste lucruri. La fel ?i cu huliganismul. Dac? cineva este prins nu spunem c? e criminal, ci doar c? a fost ghinionist. Ei nici nu consider? c? ceea ce fac e o crim?. În realitate îns?, huliganismul nu este nimic altceva decât o crim?, cu mult mai grav

? decât condusul sub influen?a b?uturilor alcoolice.

Dup? introducerea scaunelor ?i a camerelor de filmat pe marile stadioane, huliganismul a început u?or-u?or s? scad?. Cel pu?in asta spun cifrele. De la EURO 1992 au fost 250 de fani englezi trimi?i acas?, iar în 1996, EURO din Anglia, 942 de fani englezi au fost re?inu?i de poli?ie. Apogeul negativ s-a atins la EURO 2000 din Belgia ?i Olanda, unde 945 de fani au fost aresta?i ?i trimi?i acas?. Cele mai bune performan?e au fost atinse la EURO 2004 unde doar 53 de fani englezi au fost trimi?i acas?, în condi?iile în care 52 au fost aresta?i în acela?i timp în Algavre. Incidentele au fost cu mult mai pu?in violente în Portugalia la Campionatul European, dar asta nu înseamn? c? problema este deja rezolvat?. ?i statisticile din Anglia spun acela?i lucru. Huliganismul scade, dar înc? exist? ?i reprezint? un obstacol pentru poli?ie.

Una dintre metodele prin care se încearc? rezolvarea huliganismului este interzicerea fanilor cu probleme pe stadioane. Dar b?t?ile sunt foarte rar pe stadioane, majoritatea dintre ele disputându-se în afar?. ?i mai grav este c? nu trebuie s? fii huligan ca s? te ba?i. În Anglia po?i doar s? fii un fan normal ?i s? ie?i de la meci de pe stadion, ?i po?i fi deja în mijlocul unei lupte violente. F?r? niciun dubiu c? interzicerea pe stadioane este o metod? eficient?, dac? ne uit?m iar pe statistici. Cea mai mare performan?? a fanilor englezi a fost finala Champions League din 2005 dintre Milan ?i Liverpool, unde 40.000 de fani din Albion au c?l?torit spre Istanbul. Niciunul nu a fost arestat.

Huliganismul este numit boala englez?. Este clar îns? c? ?i dac? în Anglia a început totul, ?i c? acolo ar trebui s? se opreasc?, nu doar ei au probleme de acest gen. ??rile din estul Europei sunt ?i ele pline de huligani, în special România ?i ??rile din fostul bloc sovietic, în frunte cu Serbia. Problema e la fel de mare ?i în Italia, unde multe dintre grup?ri sus?in chiar ?i sisteme politice, cum ar fi S.S. Lazio Roma (nazi?ti). Derbyurile din Sicilia, între Catania ?i Palermo în special, sunt mereu p?zite stra?nic de c?tre poli?i?ti. De multe ori accesul fanilor echipei care joac? în deplasare este interzis pe stadion, întâlnirile dintre cele dou? grup?ri fiind considerate de gradul 0. Cei de la S.S.C. Napoli sunt rivali cu Hellas Verona ?i Lazio, dar în special cu A.S. Roma. Întâlnirile dintre cele dou? echipe sunt numite Derby del Sole (Derbyul Soarelui), la fel cum ?i cele dintre Internazionale Milano ?i AC Milan se numesc Derby della Madonnina (Derbyul Fecioarei).

Personal cred c? problema porne?te de jos, de la copii. Dac? tinerii ar fi educa?i specific, explicându-li-se c? huliganismul nu este un lucru pozitiv, totul s-ar termina într-un anumit timp. Huliganii mai vechi s-ar plictisi ?i s-ar retrage. Dar nefiind nimeni care s? vin? din urm?, totul s-ar restrânge la foarte mici grupuri de huligani, care nu ar putea avea acelea?i efecte pe care le au grupurile din zilele noastre. Problema nu poate fi rezolvat? ca una de matematic?, pe loc, folosind o teorem?. Trebuie utilizate toate mijloacele pe care poli?ia le are la dispozi?ie. Poate lua o genera?ie, dou? sau trei pân? apele se vor calma, dar eu cred c? dac? se vrea într-adev?r rezolvarea problemei, se va putea.

Unii oameni o fac pentru notorietate. Al?ii doar iubesc s? se lupte.
Darren Wells – Making a New Start

P.S.: Acesta este articolul cu num?rul 100 :)

Am v?zut multe filme, am citit multe c?r?i, am ascultat melodii ?i am fost martor la multe întâmpl?ri, toate cu ?i legate de prieteni. ?i totu?i, nici nu sunt sigur c? am realizat înc? ce reprezint? acest termen. Hai pentru început s?-l reducem la termen, nu la un sentiment. Hai s? vedem ce reprezint? prietenia pentru fiecare dintre noi. O atitudine? Cu siguran?? c? este o atitudine de reciprocitate. Un fel de eu pe tine, tu pe mine. A?a de simplu. Dac? gândim prietenia la nivel de sentiment, lucrurile se complic?.

To?i am avut mai la un moment dat pe cineva pe care l-am considerat cel mai bun prieten. ?i îl consideram a?a poate pentru c? ne petreceam mult timp împreun?. Nici nu trebuia s

? reprezinte ceva în interiorul t?u. Prin a v? petrece împreun? o mare parte din timpul liber era?i deja cei mai buni prieteni. Toat? lumea v? considera de nedesp?r?it. ?i bineîn?eles peste tot te l?udai cu el. Dar la un moment dat s-a terminat. V-o?i fi schimbat clasele, prietenele, v-o?i fi certat, cine ?tie? Motive pot fi multe.

?i din cel mai bun prieten ajunge cel pe care îl ur??ti cel mai mult. Îl bârfe?ti pe la toate col?urile. Ba chiar ajungi s? spui c? nu l-ai pl?cut niciodat?. Ei bine, asta nu e nici pe departe o prietenie.

Era o perioad? când voiam s? am cât mai mul?i prieteni pe hi5. Ad?ugam tot ce-mi pica în fa?a mouse-ului, cu mici excep?ii. Daca era cineva din ?coal? pe care-l v?zusem doar o dat?, era sigur acolo. Era pl?cut s? vad? lumea câ?i prieteni ai tu. Ulterior am realizat c? s? ai mul?i prieteni nu e obligatoriu un avantaj, ci poate reprezenta ?i un dezavantaj. A?a c? m-am apucat de cur??enie. Am redus prietenii de acolo doar la cei pe care îi cuno?team. ?i brusc n-au mai ap?rut nici update-uri ale persoanelor care nu m? intereseaz?. Hi5 nu mai era un loc unde doar d?deam add, ci un loc în care m? integram în cercuri de prieteni.

Dar prietenii sunt cei care sunt al?turi de tine la nevoie, nu cei pe care îi ai în list? sau în top15. Oricând. ?i când e?ti certat cu ei, ?i când v? în?elege?i bine. E cel care în orice moment îl suni e în stare s? ias? cu tine în ora? pentru c? ai o problem?. Poate s? fie la ?coal?, serviciu sau la mas?, sau poate fi ora dou? noaptea. El va face a?a încât s? fie acolo. S? te ajute cu sfaturi atunci când poate ?i chiar ?i atunci când nu poate. M?car s? te încurajeze ?i în loc s?-?i dea sfaturi de c?cat s? î?i zic? ceea ce vrei s? auzi. Prietenul reprezint? persoana care chiar dac? lipse?te, este mereu acolo. Pe care-l sim?i lâng? tine chiar dac? el e la mii de kilometri dep?rtare, sau doar dou? etaje mai jos.

L-ai ap?ra în fa?a altora chiar dac? nu ar avea dreptate.

Ai avea încredere oarb? în el. ?i de mult eori asta nu e bine, pentru c? se termin? cu o mare dezam?gire. Câ?i dintre voi au încredere oarb? în cineva? Eu nu prea am în mul?i. De fapt, nici nu ?tiu dac? am avut vreoda

t? vreun prieten adev?rat (nu poate fi fals, dar dac? a?a li se spune, m? supun). ?i asta pentru c? pur ?i simplu nu am vrut unul. Încerc s?-mi pun to?i prietenii pe aceea?i linie. Nimeni mai sus decât ceilal?i. ?i f?când asta, ve?i vedea c? v? ve?i sim?i mai bine. Ve?i vedea c? îi ve?i considera pe to?i prieteni buni, nu doar pe unul.

Prietenii sunt un lucru important în via??. Totul se întâmpl? în jurul lor, fie c? sunt la serviciu, ?coal? sau în timpul liber, vei avea nevoie de ei ?i invers. E bine s? ?i-i aduci aproape din copil?rie, dar asta nu înseamn? c? ei se vor limita doar la cei din copil?rie. Vei cunoa?te mult mai mul?i decât ai cunoscut în ?coal?. ?i totu?i, primele prietenii au fost în ?coal?, ?i cu siguran?? vor r?mâne în amintirile noastre ca cele mai frumoase. Crescând, devenind independen?i, cu alte idei ?i dorin?e, prieteniile se mai stric?. S? zicem c? se deteriozeaz?, stric? e un termen prea dur. Dar chiar ?i dac? nu mai ie?i?i a?a de des în ora?, el tot ar trebui s? fie acolo pentru tine când ai nevoie. Dac? ai ?tiut s? ?i-l aduci aproape de la început cel mai probabil ve?i avea o rela?ie strâns? mereu. Eu am plecat destul de departe, ?i totu?i ?tiu c? unii dintre ei sunt lâng? mine mereu.

Am auzit odat? o vorb?. Dac? ai grij? de el, va avea ?i el grij? de tine. La fel ?i cu prietenii. Pe ce se bazeaz? îns? aceast? grij?? Pe respect, încredere, sinceritate, afec?iune? Încep s? cred c? prietenia e ca o rela?ie. ?i am ajuns unde am vrut. ?tiam c? rela?iile cele mai frumoase încep de la cele mai frumoase prietenii. Nu am încercat prea multe, dar cele pe care le-am încercat au fost super. E o vorb? care spune un mare adev?r. Cunoscându-l deja pe cel de lâng? tine treci peste prima faz? a unei rela?ii. Nu mai e?ti nici timid, nu ?i-e nici fric?, ?i parc? pute?i continua rela?ia de unde a?i l?sat-o pe cea de prietenie. Dar câ?i dintre noi sunt dispu?i s? aib? o rela?ie de prietenie cu cineva timp de jum?tate de an sau un an, doar pentru a putea fi împreun? cu el/ea pe urm?? R?bdarea nu e punctul meu forte, a?a c? eu unul nu am a?teptat niciodat? momentul ?sta. Am preferat s? trec peste el. ?i mai mereu la final am r?mas prieteni, dar nu prieteni cum eram înainte. Practic, aproape dup? fiecare rela?ie am pierdut ?i un prieten. Cu câteva excep?ii.

Prietenii pentru mine reprezint? o parte important? a vie?ii. La fel ?i în vie?ile voastre, sunt sigur. Te-ai dus vreodat? la biliard singur? Au fost zile în care ai mers la ?coal? ?i nu ai vorbit cu nimeni? Ai ie?it singur la un suc? Niciodat?. ?i asta pentru c? mereu e?ti înconjurat de prieteni. Pentru c? reprezint? ceva în sufletul t?u. Chit c? ai sau nu un cel mai bun, sau c? to?i reprezint? acela?i lucru pentru tine, sunt ?i vor fi importan?i întotdeauna. Se spune c? ce ai f?cut în via?? nu se reflect? în câ?i oameni vin la înmormântarea ta, ci la ce ai l?sat în urm?. Cred c? la fel e ?i cu prietenii. Nu e foarte important câ?i vor fi martori la celebrarea c?s?toriei tale, ci cât de mult te respect?. Este vorba de acea reciprocitate de care vorbeam la început.

Mul?i au încercat s? fac? prezent?ri ale României. Se vor face ?i mai multe în continuare. Dar ?in ?i eu nevoia s? îmi exprim p?rerea. Am fost atacat din stânga ?i din dreapta c? de ce nu sunt ?i eu na?ionalist. Ba chiar ?i dup? articolul cu Mândria de a fi român am primit ceva castane. De la oameni care, vezi-Doamne, î?i iubesc ?ara a?a de mult ?i nu vor s? plece de aici. Dup? p?rerea mea, oamenii ??tia sunt chiori. Orbi. Din ?ia de le trebuie ochelari. E chiar a?a de greu s? vezi realitatea în care tr?im? Ok, na?ionalismul ca na?ionalismul, dar avem ce pune pe mas? copiilor disear?? Tr?iesc zilnic cu grija de mâine, dar nu plec din ?ar? chiar dac? mi-ar fi mai bine afar?. Pentru c? sunt na?ionalist. Pentru c?-mi iubesc ?ara. Pentru c? avem istorie.

Asta cu istoria m-a dat peste cap. Istorie m?? P?i ce treab? are istoria cu ceea ce se întâmpl? azi? Istoria se opre?te în decembrie 1989. De atunci nu mai exist

? istorie, ci doar prezent. Un prezent care nu arat? deloc bine. Istoria noastr? promi??toare, care ne d?dea drept mari eroi, lupt?tori pentru propriile drepturi ?i alte b?l?rii din astea, nu ne ajut? cu nimic azi. Dac? te duci în Italia, nimeni nu ?tie de Carol I-ul. Mai degrab? de Mailat. Istoria nu trebuie confundat? cu prezentul. Istoria e trecut. S-a terminat în 1989. Am pus punct. De atunci a început o nou? er? a României. Ne-am desp?r?it în totalitate de trecut, ?i tr?im doar în prezent. Pentru c? realitatea în care ne afl?m ne-a deconectat de trecut, de istorie. România în care tr?im ne-a sp?lat creierul. E o realitate diferit?. ?i toat? lumea o vede, c? nu cred eu c? v-a orbit Soarele. Vedem ?i noi c? se fur?. Vedem c? oameni nevinova?i mor. Vedem c? familii s?race nu au ce pune pe mas?. Toate astea le vedem. Dar nu avem curaj s? le recunoa?tem ?i ne b?g?m sub umbrela numit? na?ionalism. Asta ne protejeaz? de tot. La orice întrebare, fie ea cât de dificil?, putem r?spunde cu „sunt na?ionalist frate”. ?i gata, ai sc?pat. E rezolvarea la toate problemele. Dar oare nici în interiorul t?u nu ai un pic de îndoial??

?ara în care tr?im nu e nici pe departe una dintre cele mai populare din Europa ?i din lume. Bine, avem trio-ul de aur, Hagi – N?stase – Com?neci. Dar trei persoane nu pot face singure cinste unei na?iuni. Mai ies pe afar? ceva fotbali?ti, care ajung s

? fie striga?i „?igani” pe stadioanele din Serie A. Ne mai scot handballul feminin ?i gimnastica. ?i cam atât. În rest, dac? te duci în alt? ?ar?, cu ce te po?i l?uda? Cu mun?i ?i mare? P?i dac? nimeni nu profit? de ele, de unde s? ?tie neam?ul c? se poate schia în România? Dac? ministrul turismului este Elena Udrea, cum vre?i s? promov?m imaginea ??rii? ?i dac? am reu?i printr-o minune s-o promov?m, unde am ajunge? Ar veni str?inii pe Kalinderu iarna ?i la Mamaia vara ?i ce ar g?si? Manele? Ho?i? Neciviliza?ie? Da. ?i n-ar mai reveni.

Eram ieri într-un Shell cu colegii de la club. Lâng? noi erau ni?te fete, pe la 20-22 de ani. La un moment dat intr? în benzin?rie un Opel (Vectra cred) tunat. Intr? rapid ?i iese ?i mai repede, f?r? a se opri m?car. Probabil tipul o fi fost reîncarnarea lui Ayrton Senna. Fetele s-au uitat dup? el ?i au scos printre din?i un „clovnul dracului!”. În România dac? ar fi fost vreo pi?i ar fi zis c? tipul e tare. Ar fi fost impresionat?. Pentru c? promov?m oamenii de c?cat. Pentru c? lucruri care nu ar trebui s? se întâmple, se întâmpl?. Lumea î?i cump?r? haine D&G sau Prada doar pentru c? e la mod? s? le ai. E super s? fii pe strad? îmbr?cat ca un cocalar, cu telefonul în mân? ascultând manele. E o mod?. ?i e bine s? fii la mod?. Judec?m oamenii dup? haine, nu dup? ce au în cap. Pot s? aibe t?râ?e, nu conteaz?, BMW s? fie. S? te plimbi într-o ma?in? scump?, ?i asta e la mod?. S? conduc? iubi ?i tu s? stai în dreapta lui, cu ochelari de soare cât capul t?u, poate s? faci ?i o poz?, dou?. Poz? cu bot, c? altfel nu merge. De sus, ca s? se vad? ?i decolteul t?u. Dac? se poate ?i cureaua D&G.

?i presa e la fel. ?ti?i ce ne prezint? tabloidele zilnic, nu are rost s? mai zic ?i eu. Durerea e c? cineva chiar le cite?te. Lumea chiar e interesat? de ce mai face Sexy Br?ileanca, sau de ultima vacan?? a Nicoletei Luciu. ?i noi ne mir?m de ce a ajuns presa din România a?a. P?i normal c? a ajuns, dac? asta se cere. Patronii de la ziar trebuie s? fac? ?i ei bani, nu? ?i cum fac bani? P?i publicând ziare ?i reviste cu ceea ce se cere, ca s? cumpere pro?tii.

Din moartea lui Marian Cozma, lucru care ar trebui s? fie solemn, trist, s-a început a se face o telenovel? marca Acas? TV. Pân? mai ieri-alalt?ieri, ProSportul ?i Gazeta ne bombardau cu ?tiri din fotbal. Cum s-a întâmplat ce s-a întâmplat cu „P?s?ril?”, imediat au schimbat subiectul. Pentru dou? – trei zile pân? se lini?tesc apele, c? pe urm? se apuc? iar de ceea ce ?tiu ei mai bine. Niciodat? nu am v?zut vreun articol despre Marian Cozma în ziarele din România. Niciodat?! Acum, când a decedat, s-au gândit c? ar da bine la imagine s? abordeze subiectul ?sta.

Cum se simte familia omului acela când cite?te toate prostiile scrise de ei prin ziare? Familia Cozma vrea lini?te, nu camere TV. Când Petre Cozma a plecat de pe Henri Coand? c?tre Ungaria, reporterii erau acolo. Când a ajuns în Ungaria, reporterii erau acolo. Când a ajuns la locul crimei, reporterii erau acolo. Pe drum, la întoarcerea în ?ar?, în fiecare ora? unde cortegiul funerar s-a oprit, reporterii erau ?i ei prezen?i. Tat?l handballistului vorbea cu oameni simpli, le împ?rt??ea durerea sa. Le spunea lucruri care poate nu ar fi trebuit s? fie auzite ?i de al?ii. Dar camerele TV erau acolo. Toat? ?ara auzea ce avea Petre Cozma de spus. Pentru c? un pic de rating în plus nu stric?. Ok, a murit un om, dar nu ne intereseaz?. S? ne fie bine nou? ?i buzunarului nostru, asta conteaz?. ?i de aceea s-a ajuns ca persoane care nu ?tiau s?pt?mâna trecut? cine este Marian Cozma, s? sufere pentru el, al?turi de cei care într-adev?r l-au admirat.

Pe hi5 s-a f?cut un grup în memoria sa. Grupul are acum peste 130.000 de persoane. 130.000? M?i s? fie. Dac? f?ceam acum o lun? un grup despre el, nu ?tiu dac? puteam aduna 2000. Ce vorbesc eu de 2000? Am intrat de curiozitate s? caut pe hi5 ?i Facebook grupuri despre handball. Pe hi5 nu am g?sit niciunul cu mai mult de 400. Despre handball, nu despre un juc?tor. Pe Facebook (mult mai extins ?i celebru decât hi5) nu am g?sit niciunul cu mai mult de 500. Pe Facebook unul dintre grupurile în memoria lui Cozma a strâns vreo 2500 de oameni. ?i grupul lui Marian Cozma de pe hi5 a strâns 130.000? Nu serios acum, dar cât de normal vi se pare? Câ?i dintre cei 130.000 ?tiu mai mult despre Cozma decât c? a decedat? A?i realizat c? în România ne d?m seama de valorile pe care le ave(a)m doar atunci când le pierdem, nu? La televizor mai apar înc? ceva legende, de obicei târâte în noroi: vezi L?c?tu? sau Hagi.

?i înc? ne mai întreb?m de ce mass-media din România promoveaz? prostia? P?i dac? a ajuns Fernando ?la manelistul s? vin? la TV, ce preten?ii s? mai avem? Dac? Sexy Br?ileanca ?i Tolea Ciumac au ajuns s? vina la TV, ce mai e de zis? Ce mai e de f?cut? 2 ore de TV ca pe vremea comunismului? Ca pe vremea istoriei

? Bun, am ajuns iar la istorie. ?i pân? acum am reu?it s? v? ar?t, cred, c? istoria nu mai are nicio treab? cu prezentul. Cel pu?in în România.

?i continu?m tot cu istoria. În decembrie 1989 mii de oameni au murit pentru libertatea de exprimare. Ca s? putem s? vorbim. Cenzura înc? exist?. Bloggerii sunt exmatricula?i din ?coli pentru c? î?i exprim? p?rerile despre institu?iile de înv???mânt. Pentru c? au curajul s? înfrunte sistemul (care oricum e plin de jeg, mizerii ?i minciuni), pentru c? pot s? spun? c? azi la ora X n-au f?cut nimic, sau c? la ora Y notele se iau pe ochi frumo?i. Ceea ce nu realizeaz? liceele e c? niciun blogger nu va dezv?lui absolut tot ce ?tie. Dar dac? este iritat de comportamentul directorilor, profesorilor, draft-urile r?mân. În ?coal? nu va sta toat? via?a. La un moment dat tot va ie?i de acolo ?i va spune TOT. Nu-i va sc?pa nimic. ?i atunci vreau s? v?d, directora?ilor, ce mai pute?i face atunci când asupra omului nu mai ave?i nicio putere?

În Bra?ov oamenii s-au împu?cat pe strad?. Oameni au murit. Înc? nu s-au descoperit f?pta?ii. Despre armele de la Ciorogârla a?i mai auzit ceva? Poli?ia î?i face datoria. Sau cel pu?in a?a zic ei. Dar cine mai are încredere în poli?ie? O dat? s-a întâmplat s? vezi cum tu, boule, iei amend? pentru dep??irea vitezei cu 5 km/h, iar altul scap? chiar dac? mergea cu peste 130 km/h în ora?? Suntem în ?ara unde dac? ai apucat s? cuno?ti persoana potrivit?, e?ti imun. Unde legea nu exist?. Unde legea se încalc? pentru c? nimeni nu vede. Sau cel pu?in nu vrea s? vad?. Iar care v?d, nu au nicio putere. Nu pot face nimic, în afar? de a t?cea ?i de a r?mâne indigna?i de lucrurile care se întâmpl?. De câte ori a?i v?zut la TV familii care nu au ce mânca? Tat?l se ducea ?i fura lemne din p?dure ca s? î?i înc?lzeasc? micul c?min. ?i azi e la pu?c?rie. Dar cei care fur? p?duri întregi, care le vând, care fac o gr?mad? de bani din asta, de ce nu sunt la închisoare? P?i unde e dreptatea? Dreptate? Ce e aia? Mai exist? no?iunea asta în România?

În România unul dintre cele mai mari r?zboaie este cel dintre manele ?i rock, la mijloc fiind toate celelalte genuri muzicale. Totul este un r?zboi, o davad? de caracter, de preferin?e, în condi?iile în care totul ar trebui s? fie luat ca atare. Eu ascult X, tu ascul?i Y, nu avem nimic în comun, nu st?m unul pe lâng? altul, ?i gata. Asta nu înseamn? c? acum trebuie s? începem s? ne cert?m pe ce muzic? ascult?m. Bineîn?eles, în majoritatea cazurilor cine ascult? manele nu e foarte inteligent, cu siguran?? nu ?tie de Bach, Mozart, Queen ?i alte alea. Dar asta e o generalizare, iar generalizarea nu e bun?. Cert, exist? ?i persoane care ascult? manele, dar care au business-uri de succes, care sunt oameni muncitori, la casa lor, ?i ascult? muzica aia doar pentru c? le place. În România îns? e un r?zboi imens, forumurile sunt pline de topicuri „muzic? vs. manele”. E o nebunie, nici nu-?i po?i imagina. Nimeni nu realizeaz? c? muzica e personal?, exact a?a cum zice Dojo.

Asta e România în care tr?im. Unde jegul din sistemul de înv???mânt mai mult ne proste?te decât ne de?teapt?. Unde în loc s? ne modeleze, ca pe o plastilin?, ei ne frâng în buc??i. Uneori ie?i de la ore mai prost decât ai intrat. Cine are norocul de a ie?i de?tept din înv???mânt, pleac? din ?ar?. C? de ce s? stea dac? le e mai bine afar?? Ei nu mai sunt na?ionali?ti? Voi chiar vede?i vreo schimbare cât de curând? ?i ?ti?i a cui e vina? A nostr?. Ne merit?m pe deplin soarta pentru c? nu punem piciorul în prag. ?i cu comunismul a fost la fel. L-a?i îndurat ani de zile. La un moment dat v? st?tea a?a de r?u în gât încât a?i pus piciorul în prag. „Revolu?ie!” se striga în toat? ?ara, începând cu Timi?oara ?i capitala. Acum îns?, orbi?i de o fals? democra?ie, istorie, na?ionalism, ?i poate înc? obosi?i de ceea ce a fost, nu ne mai mi?c?m hoiturile împu?ite ca s? facem ceva. Prefer?m s? urm?rim la televizor cum pensia r?mâne pe loc, dar pre?ul carburan?ilor cre?te, sau cum taxa auto este introdus? contrar deciziei UE. ?i pân? nu o s? pun? cineva piciorul în prag, nici nu se vor opri. Ne vor toca în continuare m?runt. Dar istoria … na?ionalismul … iubirea de patrie. To?i termenii ??tia ne împiedic? s? plec?m la mai bine. Hai s? v? zic eu una. Niciuna dintre cele de mai sus nu ?ine de foame! Ar mai fi a?a de multe de spus. ?i eu sunt na?ionalist. ?i eu iubesc România. Dar prefer s? m? bucur de privilegiul de a fi român din afara ??rii. E mai bine a?a.

C?ut?m Românie disp?rut? în istorie. Ultima dat? a fost v?zut? evaporându-se în 1989, dup? Revolu?ie. De atunci s-au mai auzit foarte pu?ine lucruri despre m?re?ia ei. Oferim descoperitorului statuie în fa?a Casei Poporului.

De mic am locuit l a

bloc. La etajul patru undeva prin nordul ora?ului. Vederea nu era nici m?car la fa??. Vedeai „curtea” interioar? a blocului. Parcarea, locul de fotbal ?i alte câteva blocuri. Nimic altceva. Era ?i o parte bun?. În primii ani de ?coal?, institu?ia era foarte aproape. F?ceam 10-15 minute pân? acolo pe jos.

Mi-a pl?cut când eram mic s? locuiesc la ora?. Era mai simplu. Ulterior mi-am schimbat ?coala ?i a trebuit s? încep cu naveta cu autobuzul. Aia dura vreo 25-30 de minute în înghesuiala din autobuzele ploie?tene. Asta mi-a mai deschis un pic orizonturile asupra ora?ului. A început s?-mi plac? ?i mai mult s? locuiesc în ora?. Dar nu ?i ora?ul. Ploie?tiul m-a scârbit mereu. Oamenii la fel. Mizeria de acolo ?i mai mult. Niciodat? n-a fost o pl?cere s? ies în ora?. Ca s? ce? Cine a locuit acolo sau înc? mai locuie?te v? poate confirma c? nu e deloc vreo mare pl?cere s? te plimbi prin Ploie?ti.

Pe de alt? parte, micile escapade la ?ar? mi-au pl?cut mereu. F?ceau deliciul vacan?elor mele, chit c? era într-un mic s?tuc din Prahova, sau în altul de pe lâng? F?g?ra?. S? pleci la ?ar? era super. Nu erau nici acelea?i condi?ii ca la ora?, dar pl?cerea de a te sim?i într-un aer mult mai curat decât acas? era minunat?. Sc?pai de lec?ii, de suplimentar, de citit, de ora?, de poluare ?i mergeai la ?ar? unde te întâlneai cu prietenii pe care îi vedeai a?a de rar. V? distra?i, juca?i fotbal pe iarb?, nu pe betonul din ora?, mâncai s?n?tos. Uneori î?i vedeai diminea?a bunicii culegând ro?ii din gr?din?, iar un pic mai târziu punându-le pe mas?. Asta î?i d?dea o senza?ie de prospe?ime.

Acum, în Danemarca, am ocazia s? locuiesc într-un s? tuc mic, de vreo 1000 de oameni.

Într-adev?r, s?tuc cu Po?t?, magazine, supermarket, sala de sport ?i patru terenuri de fotbal într-o condi?ie extraordinar?. Ceva ce nu ?tiu dac? po?i g?si într-un sat românesc. Un sat care seam?n? mai mult a mini-ora? din România. Acum am v?zut într-adev?r c? s? locuie?ti la ?ar? nu e chiar a?a ca acas?. Aici nimeni nu-?i ia ro?iile din gr?din?. Totul se cump?r? de la supermarket ca ?i în ora?e. ?i aici sunt vaci, tractoare, oi ?i toate cele. Dar nu pleac

? nicio vac? la p?scut. Niciuna nu se cac? pe strad? când vine acas?. De ce? Pentru c? ele nu au voie pe strad?. Ele sunt mutate cu trailere, nu le ia nimeni de la? ?i trage de ele pe strad?. Pe str?zi e curat. Copiii nu se joac? pe ?osele, c? doar e periculos. De aia au sala de sport ?i terenuri de fotbal. ?i Doamne-ajut?, nu sunt s?raci. Î?i permit s? închirieze terenurile o or?-dou? când se strâng 20. Dar de obicei nu se întâmpl?. De ce? Pentru c? pe lâng? ?coal?, serviciu ?i toate cele, copiii mai fac ?i sport.

De mic am locuit la ora?. Se pare c? nici acum când tr?iesc la ?ar?, tot n-am sc?pat de ora?. Am sc?pat totu?i de stres, poluare ?i zeci de mii de ma?ini. E o diferen?? fa?? de România. Aici singura diferen?? dintre via?a la ?ar? ?i cea la ora? este num?rul de locuitori. Supermarket e în ambele. ?i s?li de sport sunt. ?i b?nci. ?i magazine cu haine. ?i toate cele de care ai nevoie. Totu?i, cred c? mi-ar place mai mult la ?ar? în România. E senza?ia pe care o am de mic. ?i ?tiu c? ?i când m? voi întoarce acolo, tot dorin?a de a dormi în acela?i pat ?i de a m? trezi târziu o voi avea. ?i de a ie?i pe maidan cu b?ie?ii de acolo. ?i de a pleca diminea?a ?i de a m? întoarce seara. F?r? r?nile din genunchi probabil. Dar cu aceea?i mare satisfac?ie c? fac ceea ce-mi place. Cu acela?i zâmbet de copil pe buze. ?i a doua zi s? o lu?m de la cap?t …

Voi unde a?i vrea s? locui?i? Cum v? sim?ea?i când era?i mici ?i mergea?i la ?ar??

M? gândeam zilele trecute la copiii din ziua de azi. ?i la cum sunt educa?i ei. La ce ajung, la ce viseaz? s? ajung?, la cum se poart?, la cum vorbesc. ?i ghici … nu am fost deloc prea fericit în leg?tur? cu situa?ia de fa??. ?in minte cum erau copiii pe vremea mea (ce urât sun?, „pe vremea mea…”). To?i veneau la ?coal?, to?i înv??au, obliga?i de p?rin?i sau nu. Nu se c?deau examenele într-o propor?ie a?a de mare. Copiii erau ascult?tori. N-aveau nevoie de SuperNanny. Luau câteva SuperNanny peste ceaf? da

c? nu ascultau, de nu mai ?tiau de ei. P?rin?ii nu aveau timp de b??inile lor din cap. Oamenii trebuiau s? munceasc?. Îi puneau la lec?ii ?i acolo îi g?seau când se întorceau acas?. Cum, nu mai ?ti?i de îngrozitorul cuvânt „suplimentar”? Atunci o f?ceai din pl?cere sau de fric?. ?i nu trebuia s?-?i zic? nimeni. Se mai chiulea ?i pe atunci de la ?coal?, dar elevii nu-?i f?ceau un hobby din asta. Atunci erai cuminte pentru ca ?tiai c? asta trebuie s? faci ca s? prime?ti tot ce vrei. ?i primeai … pân? î?i d?deai iar în petic. Când vedeai c? nu mai merge, te potoleai. Voiai afar?? P?i, ?i-ai f?cut temele? Ai scris suplimentar la mate

? Ai ghiozdanul f?cut pentru mâine ?i pache?elul cu mâncare? Nu? Du-te ?i f?-le ?i apoi mai discut?m. ?i le f?ceai, normal, c? te a?teptau prietenii în parcare. Doar nu voiai s? râd? de tine c? nu te las? ai t?i afar?. Dac? voiai la televizor, trebuia s? cite?ti. Câte ore citeai, atâtea st?teai ?i la televizor. ?i tot a?a. Nu ie?eai din cuvântul p?rin?ilor, c? te b?teau pân? cântai imnul. ?i nu te duceai la Protec?ia Copilului …

Azi treaba st? cu totul altfel. Ajung s? cred c? p?rintele e la mâna copilului, nu invers. S-a inventat Protec?ia Copilului. Copiii î?i amenin?? p?rin?ii c? se duc acolo dac? dau în ei. Protec?ia Copilului s-a f?cut pentru copiii care tr?iesc în condi?ii mizere, ?i pe deasupra îi mai ?i caftesc p?rin?ii zilnic. Dar cei care î?i amenin?? p?rin?ii nu sunt nici pe departe în situa?ia asta. Sunt copii r?sf??a?i, care au tot ce vor sub nas. Care primesc tot ce vor pentru c? te iubesc, dragul meu! Copii care nu ?tiu ce înseamn? greul în via??, cum tr?iesc al?ii pe la ?ar? sau câte eforturi face vecinul de la etajul 3 ca s?-?i îngrijeasc? odraslele. ?i asta pentru c? tata are bani. Nu înv??, plec de la ?coal? mereu, nu îmi scriu temele, pentru c? oricum acas? primesc tot ce vreau. ?i noi ne întreb?m de ce examenele încep s? fie c?zute de din ce în ce mai mul?i elevi. Ne întreb?m de ce vedem pe strad? primul prost într-un BMW. ?i-a luat carnetul de ?ofer de do

u? s?pt?mâni, dar are deja BMW. C? tati înc? mai are bani. E ca un sac f?r? fund.

Am fost mereu de acord c? dup? cum e?ti educat când e?ti mic, vei tr?i toat? via?a. Nu cei ?apte ani de acas?. Nici nu ?tiu de ce se numesc a?a. P?i ce, gr?dini?? n-ai f?cut? Ai stat ?apte ani acas? ?i ai început direct cu ?coala? M? refer în general la educa?ia primit? p?nâ la 10-12 ani, când e?ti înc? u?or de modelat, ca o plastilin? de-abia scoas? din cutie. Odat? ce te înt?re?ti, va fi din ce în ce mai greu s? fii modelat. În toat? chestia asta intr? ?i partea cu ?coala vie?ii. Aia de te înva?? în primul rând, sau cel pu?in a?a cred eu, cu cine

?i de ce s? te împrietene?ti. Toat? via?a ta se va desf??ura în comunit??i, fie ei prieteni, colegi de serviciu sau vecini. E bine s? ?tii de cine s? ai grij?, poate cândva vor avea ?i ei grij? de tine. E bine s? ?tii cu cine s? te împrietene?ti, s? ?tii s? evi?i s? fii influen?at negativ de cei din grupurile în care faci parte.

Nu ?tiu îns? cât mai conteaz? în ziua de azi educa?ia clasic?. Aia cu s? nu furi, s? nu min?i etc. Daca e?ti educat a?a, e?ti educat total diferit fa?? de cum ar trebui s? fii ca s? în?elegi societatea în care tr?ie?ti. Dac? tu e?ti înv??at „de bine” ?i intri în societate dând cu curul de p?mânt, vei realiza c? ar fi trebuit s? fii educat altfel. Cum crede?i c? e mai bine? S? fii educat în stilul clasic, dar posibil s? ai probleme de adaptare ulterior, sau s? fii educat a?a cum e realitatea, de fapt? Cum a?i fost voi educa?i? Crede?i c? educa?ia de acas? v-a preg?tit bine pentru via???