Am v? z

ut c? zilele astea v? tot stresa?i cu protestele împotriva benzinei. Sunte?i ni?te fraieri. To?i. Dac? voi crede?i c? pe oamenii ??tia o s? îi mi?te un pic protestul vostru, v? am?gi?i degeaba. Se fac statistici, câ?i bani pierd benzin?riile, ce fac dac? nu alimenteaz? nimeni timp de o zi… ?ti?i ceva? Le face?i degeaba. Companiile astea nu pierd nimic. Da, azi nu alimenteaz? trei purici ?i pierd trei sute de mii de dolari, dar mâine aceea?i purici vor alimenta pentru c?, surpriz?, au nevoie. Aici e ch

eia. Voi nu pute?i face nimic pentru c? de benzin? e nevoie ca de ap?. De benzin? ve?i avea nevoie oricând, mai ales voi, protestatarii majoritari, care sunte?i din capital?. „Petroli?tii” ?tiu asta ?i profit?, c? doar nu sunt fraieri.

Voi sunte?i atât de droga?i dup? mers cu ma?ina, de nu concepe?i s? v? da?i jos din ea s? parcurge?i pe jos trei sta?ii de autobuz. E prea mult. Voi sunte?i bucure?teni, ce bu?teanul meu. Tocmai d-asta protestele voastre sunt degeaba.

Pentru c? nu alimenta?i azi, nu o face?i mâine, dar atunci când ma?ina o s? fie „pe ro?u”, tot ve?i merge la benzin?rii. ?i nu da?i azi 300 de lei pentru un plin, îl da?i vineri. Care e diferen?a? Ce a?i rezolvat? Pentru ce a?i f?cut atâtea b??ini?

?i da, ce pot s? spun, impresionante proteste. A?i pl?tit cu metal în loc de hârtie. Uau, i-a?i terminat pe ??tia. Patriciu deja nu mai ?tie ce s? fac?, e disperat, cum s? pl?teasc? lumea cu monede? Da, sunte?i n?scu?i s? protesta?i, ave?i asta în sânge. ?i mai ave?i ceva… sunte?i ?i penibili. Sunte?i ni?te protestatari penibili. Nu v? spun asta pentru c? m? intereseaz? de soarta voastr?, v?d doar cât de mult c?cat mânca?i ?i nu pot s? m? ab?in s? v? spun c? v? place. C? presa m?nânca nu m? mir?, dar bloggerii? Unde sunte?i voi, cei plini de principii, de idei inteligente, care a?i putea schimba lumea dac? vi s-ar oferi frâiele? Ah, mi-am amintit unde sunte?i: pl?ti?i benzina cu monede. Uau!

Am auzit de atât de multe ori sintagma „eu am r?mas în ?ar? ca s? schimb ceva”, încât atunci când o aud, te cataloghez automat ca un copil de trei ani. Hai b?ie?i, face?i voi ceva încât s? schimba?i pre?ul carburan?ilor. Face?i voi proteste, s? vedem cine o s? dea vreun scuipat pe voi. Iar dac? cineva o face, eu promit c? recunosc faptul c? am fost un fraier, c? nu ?tiu despre ce vorbesc, ?i toate lucrurile astea pe care le tot aud.

?i c? îmi pare r?u c? am plecat din ?ar?, pentru c? uite, sunt oameni care chiar schimb? ceva. Dar cu to?ii ?tim c? asta nu se va întâmpla, protestele sunt doar subiecte de pres

? ?i mur? în gur? pentru voi, bloggerii, s? mai m?nca?i ceva rahat. Punct.

Am participat ?i eu la leap?a pornit? de cea mai luminoas? parte a blogosferei, Brightie, ?i am scris aici o poveste ce poate avea urm?ri grave pân? la urm?. Dup? cum v-am spus ?i în articolul precedent, vreau s? îmi exprim p?rerea ?i despre acela?i subiect, doar c? privit din alt punct de vedere. Evident, nu sunt de acord cu teribilismul, mai ales cu cel la volan, dar sunt unele lucruri cool f?r? de care po?i considera c? nu tr?ie?ti. ?i nu pentru c

? a?a ar fi, ci pentru c? via?a (tr?it? în societate) este determinat? de rela?ii inter-umane. Iar dac? tu, ca cet??ean, faci ca aceste rela?ii s? dispar? sau s? se altereze, atunci po?i considera c? nu tr?ie?ti. M? voi referi prin termenul de „viu” în acest post la calitatea de a fi activ într-o comunitate, la calitatea de a fi v?zut de oameni. Adic? la opusul celor care stau în cas? pe motiv c? n-au cu cine s? ias? în ora?, sau pe motiv c? nu au comunit??i care s?-i asimileze. ?i cum noi tr?im în societate, î ntre oameni, dac

? nu reu?e?ti s? îi ai pe ace?ti oameni lâng? tine, te po?i considera „mort”. Este, de fapt, ca ?i la 2 metri sub p?mânt: lini?te total?.

Un exemplu simplu este sentimentalismul. Dac? în ziua de azi ai sentimente, dac? plângi la un film, dac? suferi al?turi de ceilal?i, e?ti un fraier.

Ce sunt alea sentimente? Trebuie s? fii ca din topor, s? nu-?i pese de nimic, s?-i calci pe to?i în picioare, ?i de-abia atunci e?ti în rând cu oamenii. Altfel? O s? devii un exclus, o persoan? care n-are ce c?uta în anumite grupuri. ?i ?sta este doar un lucru care te poate ?ine departe de calitatea, la figurat vorbind, de a te putea numi „viu”.

Alt exemplu poate s? fie înv??atul. Dac? înve?i bine la ?coal?, e?ti declarat tocilar. ?i se pune ?tampila ?i nu mai scapi de ea decât dupa clasa a 12-a, ?i chiar ?i dup? vor mai fi persoane care-?i vor aminti de tine ca „tocilarul clasei”. E?ti, încet, încet, exclus din grupuri, pentru c? tot ceea ce te intereseaz? pe tine este s? înve?i. ?i s? fim serio?i, cine mai înva?? în ziua de azi? Exemplele pe care le avem zilnic în fa??, de la televizor, s? zicem, nu s-au spetit s? înve?e. Au lipsit ?i de la orele de gramatic?, ?i de la cele de geografie, ?i nici pe la istorie nu au dat. ?i totu?i, iat?-le pe aceste persoane la televizor, iat?-le cum ne povestesc despre cum întorc ei banii cu lopata, iat? cum afl?m cine s-a mai dus în vacan?? în Tahiti, iat? cum ne înva?? cum s? facem primul milion. De dolari, evident. ?i ce, crede?i c? s-au spetit la ?coal?? Nu. Atunci, noi de ce s? o facem? Iar tu dac? faci asta nu e?ti de-al nostru. Deci, din nou, e?ti un exclus. Nu e?ti cool, deci nici „viu”.

Repet, nu m? leg de teribilismul la volan, dar nu este super în ziua de azi s? ai propria ta ma?in?? Chiar dac? te deplasezi pe distan?e scurte pentru c? e?ti un puturos, poate ai t?i te-au conceput în ma?in? ?i sim?i nevoia s

? te întorci „acas?”. Dar na, e cool s? apari cu ma?ina la ?coal?, mai ales dac? stai la 10 minute de mers pe jos distan??. C? na, dac? stai la 20 de km. de ora?, pot s? în?eleg, dar atât timp cât ai putea foarte u?or s? folose?ti mijlocul de transport în comun, sau ai putea s? mergi pe jos, nu te mai în?eleg. Devii, pentru mine, un puturos, care ?i la 30, ?i la 40, ?i la 50 de ani se va deplasa tot cu ma?ina. ?i un om pe care dac?-l pui s? alerge 100 metri vitez?, cade. Nu mai poate. Dar, din nou, e cool, a?a c? facem. E?ti cool -> e?ti viu. Exclusiv prin ma?ina pe care o conduci, dar nu conteaz?, tu tr?ie?ti.

Apoi, alt exemplu; nu e mi?to s? chiule?ti de la orele de sport? (?tiu, cu asta am o boal?). Ba da, e foarte tare. N-ai chef azi de sport, nu-l faci. Nici data viitoare n-ai chef, nu-l faci. Cum, nu ai media 10 la final de semestru? Nicio problem?, vine mama la ?coal?. Alt lucru cool, alt lucru care te ajut? s? ai prieteni, c? doar chiule?ti împreun? cu ei. Faci sportul mereu? Uite-l ?i pe ?la, n-are ce face acas?. Get a life, b?i! Mai ie?i ?i tu în ora?…

E cool s? ai blog? Facem unul, doar e pe gratis! Am citit eu undeva c? e u?or s? te faci blogger, bagi un nume, o adres? de mail, ?i începi s? scrii. N-are importan?? c? î n ultimii trei a

ni la gramatic? ?i-ai f?cut unghiile, tu scrie. Perseveren?a este mama reu?itei. E mi?to s? te dai cu skiuril

e? Ne d?m! E la mod? s? fumezi? Fum?m! Se poart? fi?ele ?i tupeul? A?a s? fim! Chestiile astea devin o mod?. ?i în ziua de azi, f?r? ele, este destul de greu s? te p?strezi în comunit??i. La un moment dat vei deveni exclus, pe rând, din toate cercurile de prieteni pe care le ai, pentru c? nu v? mai potrivi?i. ?tiu, acum vor veni optimistele mele ?i îmi vor explica ele c? de fapt mie îmi lipsesc anumite calit??i ?i c? nu e a?a, ?i pe dincolo, ?i este chiar altfel. Da, poate c? a?a e. Dar pentru mine, via?a într-un cerc de tocilari n-ar ar?ta prea bine. ?i nici una într-o comunitate de prieteni ai fast-food-urilor, care nu ?tiu c? alergarea se face ?i din pl?cere, nu doar dac? e?ti atlet. A?a cum spunea ?i Brightie, ca s? fii cool trebuie s? fii viu. Dar, de cele mai multe ori în societatea noastr?, lucrurile stau în totalitate diferit. ?i atât timp cât nu dep??e?ti limita, e mai bine s? fii mai cool ?i „viu”, decât s? te gânde?ti c? pentru ca s? fii cool, trebuie s? nu sfâr?e?ti sub ro?ile unui tir.

M? gândeam zilele tre c

ute la faptul c? Ministerul Educa?iei este a?a de incon?tient încât pân? în acest moment profesorilor nu le-au fost comunicate anumite detalii foarte importante despre BAC-ul din 2010. Adic? la istorie nu se ?tie, înc?, dac? d?m din istoria românilor, sau ?i din cea universal?. C? sunt împotriva acestor modific?ri este clar, e stupid ca dup? ce trei ani ai ?tiut c? dai BAC-ul din ceva, în ultimul s? te anun?e c? nu, c? se schimb? modificarea.

Apoi mi-am amintit de cum se voia reforma sistemul de înv???mânt ultima dat?, atunci când se scoteau orele de sport, c? erau prea multe de mate (sun? bine, nu?). C? oboseau copila?ii la ?coal?, s?racii de ei. C? nu mai aveau timp s? mearg? acas? ?i s? ias? pe maidan, când eu cât am fost mic nu miroseam aerul de pe afar? decât în weekend. C? nu mai au s?racii timp de televizor ?i calculator, probabil, d-aia se scot orele de sport. Uneori realizez c? to?i incapabilii ajung în pozi?ii de conducere. ?i uite cum o ?ar? din Europa secolului 21 este condus

? de ni?te neini?ia?i. În nimic. Pro?ti, mai pe scurt ?i pe în?elesul tuturor.

Este nevoie de ore de sport în ?coli. Este nevoie pentru c?, dac? elevul nu se sinchise?te din clasa a IV-a (sau mai devreme) s? fac? un sport în timpul liber, atunci m?car ?coala s?-l oblige. M?car la ?coal? s?-?i mai mi?te hoitul ?la puturos. M?car acolo s? mai alerge un pic. M?car acolo s? nu se mai poat

? sustrage mi?c?rii. Cu toate c? la ce profesori de sport avem, ?i la ce medici îng?duitori, care acord? scutiri de sport într-o veselie, c? doar nu dau din buzunarul lor, cam tot aia e. Dar totu?i, majoritatea elevilor ar face ora de educa?ie fizic?.

Cum ?coala ocup? foarte mult timp din zi, este destul de greu s? faci ?i un sport, s? mergi ?i la ?coal?, ?i s? ai ?i rezultate excelente la examene, dac? ai a?a ceva (?sta e un apropo pentru cine se simte). Dar, dac? te chinui ?i într-adev?r î?i place ceea ce faci, po?i s? reu?e?ti s? rezi?ti programului înc?rcat. Dac? e?ti în stare s? la?i orele de calculator zilnic pentru

orele de antrenament, atunci o s? fie ok.

Ba chiar mult mai s?n?tos, nu doar ok. Ceea ce nu mul?i p?rin?i în?eleg este c? sportul e important în dezvoltarea copiilor. ?i c? un tân?r are puterea de a se descurca atât la ?coal?, cât ?i de a merge la antrenamente de trei ori pe s?pt?mân?. ?i îi mai r?mâne timp ?i de teme, acas?. Dac? nici p?rintele nu-?i trimite copilul la un sport, ?i nici acesta nu e interesat de a se mi?ca un pic, atunci orele de educa?ie fizic? de la ?coal? sunt singura solu?ie pentru ca elevul s?-?i mai mi?te sângele. ?i ??tia vor s? le scoat? ?i pe alea?

Sunt clase în anumite licee (pentru care am tot respectul) care ofer? elevilor profil sportiv.

Adic? elevul se înscrie ?i face un sport. De performan??. Nu în timpul liber, ci în timpul ?colii. Un fel de mate-info al sportului. O clas? de volei, c? ?sta îmi este mie cel mai apropiat exemplu. În loc de cinci ore de istorie, de patru de român?, patru de mate, se fac trei din fiecare ?i r?mân patru de volei s?pt?mânal. Sau mai multe, depinde ?i de program?. Dar s? nu uit?m c? astfel de clase nu au foarte mare succes, a?a c? oferirea profilului respectiv în abunden??, n-ar face decât ca multe dintre clasele astea s? fie goale. Sau umplute pe jum?tate. Pentru c? e mai u?or s? mai bagi o teorem?, decât s? alergi, nu? Doar to?i vrem s? ne facem medici, avoca?i ?i ambasadori…

De aceea este nevoie de sport în ?coli, domnilor guvernan?i. Pentru c? exist? în ?ara asta mul?i oameni comozi, care fac anumite lucruri doar dac? trebuie. Iar sportul, ca or? inclus? în programul ?colar, trebuie f?cut?. Pentru c? este s?n?tos ?i pentru c? altfel risc?m s? ajungem ca americanii. De fapt, nu risc?m, chiar vom ajunge. Hamburgeri, McPui?or, McFlurry ?i cam atât. ?i multe, multe persoane obeze ?i pline de tot felul de sucuri ?i E-uri. Voi asta vre?i s? ajunge?i? Nu? Gândi?i-v? serios atunci când pleca?i de la ora de sport s?pt?mâna viitoare.

Aten?ie, articol foarte lung într-o perioad? de secet? :) Dar îl pl?nuiesc de mult timp. Modific la el prin drafturi de prin februarie, mai mereu ad?ugând câte ceva, tocmai pentru c? sunt multe de spus ?i nu vrea s? scap nimic. Voi vorbi cele do

u? sisteme de înv???mânt ?i voi puncta plusurile ?i minusurile fiec?ruia.

Sistemul de înv???mânt din Danemarca este opusul celui din România. Fiind extrem de liber, permi?ând elevilor foarte multe lucruri care în România ar stârni furia profesorilor, aduce elevul la nivelul tutorilor. Într-un cuvânt, exist? egalitate. Profesorul nu este superior decât prin studii ?i vârst?, nu ?i prin comportament. Profesorii se strig? pe numele mic. ?tiu, sun? ciudat ?i incredibil, nici mie nu mi-a venit s? cred. Dar când am f?cut-o prima dat? mi-a dat un sentiment pl?cut. M-a f?cut s? cred c

? sunt într-adev?r egal cu profesorii la nivel social. ?i asta m? face s? îi respect pe to?i, chiar dac? nu m? duceam la toate orele cu cea mai mare pl?cere.

Orarul este foarte simplu. Maxim 4 module în fiecare zi, cel pu?in în ?coala mea. Spun asta pentru c? fiecare ?coal? î?i face propriul program, unele folosind module (o or? ?i 35 de minute, în care intr? ?i 5 minute de pauz?), altele folosind 50 de minute ca ?i în România. Indiferent care dintre ele se folose?te, nu exista zi cu mai mult de 4 materii. Asta înseamn? automat mai pu?ine teme pentru acas?, ?i mai pu?ine ore s?pt?mânal. În cazul meu, 15 ore în majoritatea s?pt?mânilor, pentru c? sunt s?pt?mâni ?i mai u?oare, cu 14 sau chiar 13 module, dar acestea sunt destul de rare.

Materiile din orar se leag? extrem de bine între ele. Au fost zile în care am avut danez?, istorie ?i politic?, ?i am discutat la toate despre acela?i subiect. Programa ?colar? este f?cut? de c?tre oameni cu cap, care leag? materiile între ele la perfec?iune, astfel s? se „ajute” una pe cealalt?.

Materiile pe care le faci la ?coal? sunt dintre cele mai importante. Muzica, desen, religie? Se fac doar dac? majoritatea voteaz? s? se fac?. ?i cum asta nu se prea întâmpl?, ele sunt impuse doar într-un singur an din cei trei de gimnaziu (s? ne în?elegem: liceul din România se nume?te în Danemarca gimnaziu, ?i are trei ani, în anumite cazuri doar doi).

Nimic nu se face pe hârtie. Am impresia c? atât cât am fost acolo am uitat ?i cum se scrie. Totul se face pe calculatoare, ?i nu e de mirare c? au fost zile în care 24 din 26 de elevi în clas? aveau laptopurile aliniate pe birouri. Pe hârtie se scrie la mate, dar nu mereu. Ora de matematic? se face cu laptopul, cu un program omologat ?i creat la cererea Ministerului Înv???mântului. Pe lâng? asta, fiecare elev are ?i un calculator separat, de mân?, care e în stare s? fac? de la opera?ii de gradul I ?i II pân? la grafice. Se pune accent pe „s? ?tii unde g?se?ti sau cum s? faci” mult mai mult decât pe „s? ai informa?ia în cap întotdeauna”.

Apoi, ca s? înt?rim rela?ia profesor-elev, directorii ?i profesorii vin ?i ei la petrecerile organizate de ?coal?, dup? cum am spus într-un articol mai vechi. Câ?i dintre voi v-a?i imagina directorii la petreceri, ?i plus de asta s? v? mai ?i mul?umeasc? pentru c? s-au distrat, sau s

? serveasc? bere la bar?

Dac? a? puncta ceva pozitiv la sistemul românesc, fa?? de cel danez, este organizarea. Nordicii afl? ce vor da la examene cu pu?in timp înainte de data testului, a?a c? te po?i trezi c? vei da examen la materia la care nu ai înv??at deloc tot anul. În România ?tii una ?i bun?. De la începutul anului ?i se spun materiile, zilele, mai au un pic s? î?i zic? ?i locul din banc?. Aici d?m plusul ?i bila alb? României.

Mergem ?i la un subiect care doare de multe ori când vorbim despre el. Uniformele. Nu exist?. Sunt interzise de c?tre Ministerul Înv???mântului. Adic? lege. Lege în Danemarca, nu în România. Nu vine Ministrul s? ne îmbrace cum viseaz? el în noaptea dinainte s? înceap? ?coala. Într-adev?r, oamenii sunt mai boga?i, n-au probleme financiare ca aici, dar nici în România nu cred c? ar fi o problem?. Ok, sunt oameni care nu ?i-ar permite curele D&G sau chilo?i Armani, dar nu cred c? exist? cineva s? nu aib? acas? 6 perechi de tricouri ?i dou? de blugi. ?sta e minimul, nu trebuie mai mult. ?i, repet, nu ?tiu dac? e cineva chiar în a?a o situa?ie financiar? proast?. ?i aici d?m plusul nordicilor.

Ce s? mai zic de ?coala de ?oferi, ale c?rei ore de condus sau examene sunt diminea?a. În cazurile astea, prime?ti liber de la ?coal? f?r? a primi absen??. ?i c? tot vorbeam de absen?e. În România la 10 absen?e ?i se scade un punct la purtare (care, apropo, not? la purtare nu exist? aici). În Danemarca ai voie s? lipse?ti 20% din toate orele unui an. Iar asta înseamn? mult peste 40 de absen?e, cu care în mod normal cazi anul în România, calculând ?i faptul c? aici sunt mai pu?ine ore. ?i se lipse?te ?i aici. Dar niciun profesor nu-?i permite s? te întrebe de ce nu ai fost la ora lui data trecut?. Este exclusiv problema ?i pierderea ta dac? nu ai venit, nu îl prive?te pe profesor.

Sistemul de notare e diferit ?i ciudat. Aici tot românii iau bulinu?a alb?. De la 1-10, cu 5 se trece. Ce poate fi mai simplu de atât? -3 00 02 4 7 10 12. Astea sunt ale danezilor. Cu 02 se trece. De precizat ca 12 nu se ia decât dac? îl meri?i. Aici chiar se pune în aplicare „12-le e al profesorului”. Plus de asta notele nu se iau ca la noi. Nu exist? teste aici. Notele se iau doar de trei ori pe an. Not? pân? în iarn?, not? pân? în martie, ?i nota anual?. Simplu, nu?

Apoi, revenim la examene. Se dau cu materialele pe mas?. Am dat examen la sociologie ?i politic?, 6 ore, cu c?r?ile ?i calculatorul pe mas?. Se trage la imprimant? ?i se pred? a?a. Din nou, nu se folosesc pixuri. ?i ?sta nu a fost singurul examen. Cum ei nu iau foarte multe note, au la finalul fiec?rui an examene la cele mai importante materii ?i la cele care nu se vor mai preda anul urm?tor. Se dau ?i orale, ?i examene scrise. La mate la oral, spre exemplu, ?tiam cele 23 de întreb?ri dinainte. În general examenele de acolo se bazeaz? pe sistemul olimpiadelor la români. P?str?m noi plusul de data asta. Mi s-ar p?rea mai normal s? trebuiasc? s? ai activitate întregul an ?colar, nu doar la final când ai examene.

Vacan?a e scurt?. De fapt, adunate, toate vacan?ele românilor însumeaz? cu patru s?pt?mâni mai mult decât în Danemarca. Doar c? ei de când afl? ce examene vor lua, iau a?a numita „vacan?? de studiu”, timp de dou? sau trei s?pt?mâni (noi am avut dou?). Iar în vacan?ele alea nu se st? degeab?. Oamenii chiar înva??, c? doar tot anul au f?cut … nimic :)

Cam asta despre sistemul de înv???mânt danez, comparat cu cel român. Lucruri bune ?i rele de fiecare parte, dar e clar ce-a? alege iar dac

? a? avea ocazia. Sistemul danez te înva?? pu?ine, dar î?i dezvolt? mintea a?a încât când ai ie?it din ?coal? s? po?i s? spui c? e?ti preg?tit pentru via??. Cel românesc te umple cu informa?ii, unele bune, altele degeaba, dar pentru a avea preg?tirea necesar? unui job bine pl?tit, ai nevoie ?i de o facultate. Danezii, ca ?i majoritatea vest-europenilor, se focuseaz? foarte mult pe o categorie de lucruri, acolo unde sunt cei mai buni. Fiecare e cel mai bun în domeniul lui, dar în domeniile vecine nu are nici cea mai mic? idee despre lucrurile de baz?, în timp ce în România se ?tie câte pu?in din toate. Cred c? foarte mult depinde ?i de cum e?ti ca persoan?, pentru a te putea adapta într-unul dintre cele dou? sisteme. Eu m-am n?scut cu democra?ia în cap. Uneori chiar d? pe afar?, ?i o recunosc. Dar tineri au murit în decembrie ?i pentru mine …

V-am spus acum ceva timp c? în cadrul unei activit??i din ?coala mea, unde au fost elevi din multe ??ri ale Europei, am discutat una dintre problemele de care P?mântul are parte: poluarea. Da, chestia aia plictisitoare de care tot auzim de la profesorii de ecologie ?i biologie. Despre aia am discutat vreo or?. Nu foarte mult, dar îndeajuns încât fiecare s? realizeze ceva important: cu to?ii putem face

câte ceva în lupta noastr? spre încetinirea procesului atât de d?un?tor P?mântului pe care, cu una, cu alta, tr?im.

D-alea cu plantat copaci sunt penibile, cred eu. Hai s? ne întâlnim s? b?g?m în p?mânt trei copaci. Uau, câte am f?cut ast?zi pentru mediu. Acum hai s? m? duc acas? ?i s? ?in calculatorul deschis toat? ziua, chiar dac? pe la prânz plec ?i mai vin disear? acas?. B?i, nu v? duce?i s? planta?i copaci, c? o face?i doar ca s? fi?i cool, nu pentru c? v? pas?. Dac? v-ar p?sa n-a?i planta trei copaci, c? ?ia trei copaci nu ajuta cine ?tie cât. Nu ai plantat trei pomi ?i ai rezolvat cu poluarea. Ah, dac? faci parte dintr-o asocia?ie care face a?a ceva în mod constant, deja e altceva. Situa?ia se schimb?. Dar dac? o faci o dat? ?i apoi mergi la iarb? verde ?i-?i la?i gunoaiele pe acolo, mai bine n-o mai face. Stai acas?!

Dac? într-adev?r î?i pas?, nu mai l?sa apa la baie s? curg? trei ani (cum nu mai fac eu, spre exemplu). Nu-?i mai l?sa nici calculatorul deschis toat? ziua, dac? tu e?ti în gr?din? (cum fac eu, spre exemplu). Dac? î?i pas? vei face cât de pu?in pentru mediul înconjur?tor. Un lucru pe care-l fac mereu este c? nu las niciodat? luminile deschise. Întotdeauna le închid. Dup? mine sau dup? al?ii. Nu pot s

? las lumina deschis? dac? nu o folosesc. Plus de asta, m? gândesc la români care nici m?car n-au bani s?-?i pl?teasc? lumina de care au nevoie. N-a? fi nesim?it s? o las eu deschis

? chiar ?i când n-am nevoie de ea?

La fel ?i cu televizorul. Las?-l deschis chiar dac? te duci la mas?, c? e de bine. B?i, dac? nu-l folose?ti, închide-l m?i tat?, c? nu te doare mâna. În primul rând, pl?te?ti mai mult curent. ?i poate nu intereseaz?, c? ai furat ?i ai bani destui, dar copilul t?u nu va putea face nimic cu ace?ti bani dac? nu va putea tr?i într-un mediu normal. M?car la fel ca al nostru (care oricum e mai slab ca cel de acum 15 ani) dac? nu se poate mai bine. Se pare c? pe lâng? bogat ?i gras, mai e?ti ?i egoist.

M? gândesc la faptul c? m?car atât pot face ?i eu. C? nu ia mai mult de dou

? secunde. Din p?cate unora le e sil?. Sau, problema care cred eu c? e cea mai mare, e c? nu vor. Las?, c? dac? fac eu, unul singur, nu se rezolv? problemele P?mântului. Când vor face to?i, voi face ?i eu. Dar nu e chiar a?a. Asta e prostesc. Pentru c? dac? eu gândesc a?a, tu gânde?ti a?a, clasa mea gânde?te a?a, ?i clasa de lâng?, ?i vecinii, ?i colegii de club … nu se mai ajunge nic?ieri. Eu cred c? foarte mul? i au aceast

? mentalitate. Dac? o s? fac? al?ii, voi face ?i eu. Dac? nu, nu voi face. Asta e o problem?. Las? tu ce face altul, tu închide-?i lumina ta, acolo, ?i ce face altul e problema lui. Dac? lui nu-i pas?, nu înseamn? c? nici ?ie nu trebuie s?-?i pese. Dac? cel din stânga ta î?i las? gunoaiele la gr?tar pentru c? e un nesim?it, nu înseamn? c? ?i tu trebuie s? fi un nesim?it ?i s? faci la fel. Simplu, nu? Strânge dracului mizeria dup? tine, c? ?i dac? ai Q7, nu ai sclavi. Nu e nimeni obligat s? strâng? pet-urile de bere dup? tine, obez puturos ce e?ti.

Asta e într-adev?r o problem?. C? sunt criminali prin toat? lumea? Asta o s? fie mereu, c? nebuni se nasc la fiecare maternitate. C? fur? porcii din Guvern? P?i normal c? fur? dac? le permitem. C? nu promoveaz? Petrolul Ploie?ti de câ?iva ani? Da, d-aia nu mai cade Statuia Libert??ii. Ce conteaz? c? se omoar? americanii cu arabii pentru petrol? Las?-i s? se bat?, s? se omoare. Atât timp cât nu te influen?eaz? foarte mult, e problema lor. Dar una dintre problemele care conteaz? pentru tine, dar mai ales pentru copiii (copiilor) t?i sunt problemele de care v-am spus azi. ?i nu, nu cred c? procesul de înc?lzire global? poate fi oprit. Nici poluarea nu va putea fi oprit? vreodat?. Dar putem s?-i limit?m propor?iile, putem s?-l încetinim. Dac? ai sta cu cinci minute mai pu?in în baie mereu, sau dac? n-ai mai l?sa deschise electronicele pe care nu le folose?ti, chiar ai putea face câte ceva. Las? plantatul copacilor, c

? ?ia se duc la primul vânt. Sau poate vine un nebun ?i-i scoate, c? nu îi place lui c? au crescut strâmb. A?a c? f? ceva pentru mediu. Cât de pu?in, dar f? ceva!

Da, chiar vorbesc serios, ?i eu ?tiu ceva despre ele. De fapt, cine m

? cunoa?te v-ar putea spune c? nu sunt un sfânt. Ohoooo, chiar sunt departe de statutul ?sta. ?i tocmai pentru c? nu sunt un sfânt ?i am avut un coleg de banc? tota

l opus din punctul ?sta de vedere, ne-am gândit s? scriem amândoi despre asta. Despre cum abordezi tipele, despre cât stai cu ele, despre de ce ?i despre dac?. Dar toate acestea un pic mai târziu.

Ideea i-a venit lui Mihnea cu ceva timp în urm? ?i mi-a pl?cut, a?a c? l-am l?sat pe el s? scrie primul articolul. C? e 8 martie e o simpl? coinciden??, nu ne-am propus s? ias? de ziua femeii. Comentariile mele la articolul lui le g?si?i la finalul postului s?u. A scris bine, dar nu îndeajuns de bine. De ce? P?i cum de ce, nu v-am mai explicat c? p?rerea mea e cea mai bun? mereu? :))

Ok, trecând peste micul moment de laud? nefondat?, trebuie s? v? spun c? eu nu sunt ?la sentimental. Chestia asta e plin? de avantaje, dar în cazul meu dac? te-ai ars o dat?, nu î?i va fii bine. M-am mai ars ?i eu, dar nu m-a f?cut cu mult mai precaut. ?i da, înc? mai cred c? la vârsta asta trebuie s? te distrezi. Mihnea m-a contrazis aici, crezând c? eu am impresia c? dac? ?in pe cineva lâng? mine sunt slab sau idiot. Nu, nu e un argument tras la ?int?. Pentru c?, era o vorb? mai veche, nu are nicio leg?tur? sula cu prefectura. N-am zis c? sunt slab, ci doar c? nu vreau s? am lâng? mine pe cineva doi ani doar de dragul de a avea o rela?ie lung?. Nu m? intereseaz? s? îi fac pe al?ii s? zica „wow”, m? intereseaz?
propria p?rere ?i propriile sentimente, care chiar dac? sunt greu de g?sit, exist? undeva acolo.

Da, v-a?i dat seama probabil, eu am fost mereu cel cu rela?ii scurte. Neim?itul, porcul, dobitocul, insensibilul. Pe toate le-am auzit. ?i totu?i, v? pot spune c? rela?iile au fost destul de multe. Nu mi-am luat niciodat? un etalon, ci pur ?i simplu când am sim?it c? trebuie s? se termine, s-a terminat. Nu, nu am sufletul rece, ?in ?i eu la persoane, am ?inut ?i la fete, dar nu a?a într-un hal încât s? jonglez cu portocalele. ?i nu pentru c? sunt b?rbat ?i sunt tare. Nu. Pur ?i simplu pentru c? a?a am crezut c? e mai bine. Pentru c? nu în?eleg cum s? stai cu cineva a?a de mult timp la 14,15,16 sau 17 ani. Sunt adeptul acelei vorbe care spune c? o s? tr?ie?ti toat? via?a cu o singur? femeie, nu te vei plictisi?

Mihnea a mai adus un argument cum c? rela?iile se stric? ?i din cauza prietenilor. De acord, dar asta se poate întâmpla indiferent în care dintre cele dou? situa?ii te aflii, a?a c? t?iem de pe list? ?i asta. Intr? ?i el tot la sula ?i prefectura. E la fel ca ?i treaba cu frumuse?ea femeii, care st? de fapt în ochii celor care le privesc. Tr?im într-o lume în care totul e în schimbare, inclusiv ceea ce vor femeile. Da, ?i despre asta ?tiu ceva. Într-o lume în care abordarea „old school” nu mai are efect la prea multe persoane, trebuie s? înve?i s? te schimbi. ?i ?ti?i când se va întâmpla asta? Atunci când ve?i vedea pe cineva într-o clas? paralel?, s? zicem, ?i ve?i saliva. Dar, ?tiind c? nu e deloc „old school”, nu ve?i avea curaj s?-i spune?i nimic. Atunci ve?i realiza c? bine-ar mai fi fost s? fi?i în pas cu moda.

Mihnea zicea de prietenie între un b?iat ?i o fat?. Exist?, într-adev?r. Poate el reu?e?te, mie îns? mi-ar sta în gât ca cea mai bun? prieten? a mea s? fie ?i persoana la care ?in. Adica s? fiu în acea sfer? a prieteniei din care s? nu pot ie?i pentru c? i-am zis c? nu vreau s? fim mai mult decât prieteni. Nu, pentru mine asta nu e posibil. N-o s? fac niciodat? a?a ceva. Cum s?-mi fii cea mai bun? prieten? dac? mie-mi place de tine ?i te mai pomene?ti c? e ?i invers? Ah, dup? rela?ie e alt? treab?. Aici sunt în totalitate de acord ?i cred c? e bine s? r?mâi prieten cu cea cu care ai fost împreun?, chit c? asta a însemnat dou? zile sau dou? luni.

Dac? lu?m problema din cel?lalt punct de vedere, treaba st? mult mai bine. Eu pot s? etalez ambele abord?ri, am f?cut-o ?i a mers chiar ?i cu cea „old school”. Dar asta foarte rar, ?i doar cu anumite persoane. Pentru c? niciun om nu seam?n? cu cel?lalt. De aceea exist? ?i p?reri diferite. De aceea lucruri pe care Mihnea le consider

? de bun sim?, n-au loc la mine în concep?ie, ?i invers. Uneori nici m?car argumentele nu sunt de ajuns. Chiar dac? îi pui cuiva pe mas? întregul tacâm, el tot crede c?-?i lipse?te linguri?a pentru desert. ?i eu cred c? e normal s? fie a?a. Este un subiect fin, ?i cred c? abordarea unei tipe ?ine de cum e ea, ?i nu de ceea ce crezi tu. Am fost în stare s? m? ?i aplec, dar s? stau ?i cu spatele drept ?i nasul pe sus. Depinde în principal de persoana pe care o ai în fa??. Mi-ar fi pl?cut mult s? avem ?i p?rerea unei domni?oare aici, dar pentru asta exist? rubrica de comentarii.

Eu nu cred ca exista abordarea perfect?, dar dac? ar fi s? înclin pentru unul dintre comportamente, cu siguran?? ar fi al meu. Mihnea crede altceva…

M? a?teptam :)) M? a?teptam ?i eu, ca ?i el, ca argumentele mele s? ?tearg? podeaua, dup? ce-mi va citi jum?tatea de articol. Legat de chestia cu vârsta ?i etalonul… M-am referit STRICT la situa?iile în care tu chiar crezi c? persoana respectiv? merit? s? fie al?turi de tine (n-o lua?i ca pe o remarc? grandoman?, am eu ni?te probleme de exprimare), atunci pân? ?i TU î?i vei da seama c? se poate. Pentru c? exist? unele fete de care… pur ?i simplu nu te plictise?ti. Fie pentru c? nu vrei, fie pentru c? nu po?i. Sunt greeeeu de g?sit, dar î?i vei da seama când o g?se?ti pe-a ta :D. Next:

? a celor dou? p?rereri. Iar cealalt? parte… Poftim? Ave?i IDEE câte fete sunt?! S? nimere?ti una care poate s? dea o p?rere atât de obiectiv? e… fic?iune. V-a?tept pe DubluVe.

Chit c? e pisic? sau c? e câi n

e, papagal sau hamster, animalul de cas? reprezint? o parte din voi, cei care îl au. Îl iubi?i de mic, de când vi-l aduc p?rin?ii la u??, fie luat de pe strad? din mil?, fie cump?rat de la cineva.

La început e b?taie; cine-i d? numele? Puffy, Bella sau King? Nu. Speedy sau Molly. Nu, îi zicem Lassie. Dar nu e Lassie. Gata, îi zicem Mike. Cum s?-i zici Mike? ?sta e nume de om. Îi zicem Hector. Daaa, sula lu’ Hector … ?tiu. Îi zicem Spike. Gata, ?sta r?mâne. Acum s? discut?m ?i cu cei doi fra?i ai t?i. Spike, Rex, Blackie? Voi ce zice?i? ?i povestea continu? câteva ore. ?i-a fost mai u?or s?-l cumperi decât s?- i da

i numele. Mai bine f?ceai o tragere la sor?i. Asta e partea cea mai grea. Cel pu?in asta crezi la început, când animalul de cas? e mic ?i scump (metaforic vorbind) de-?i vine s?-l puf?i toat? ziua. Îl pupi peste tot, îl urm?re?ti peste tot, râzi ?i-l aju?i când nu se poate urca pe canapea, te urci pe el f?r? s? vrei, ne?tiind c? era sub p?tur? ?i mai ai un pic ?i-i dai mâncarea-n gur?. Înc?-?i mai aminte?ti de primele lui zile în cas?, de cum l-ai înv??at care e nisipul lui, de cum cer?ea mâncare, de cum se uita în ochii t?i mârindu-?i pupilele mai mult decât Garfield, de cum îi era frig, de blana lui pufoas

? ?i de prima noapte dormit? pe pern? cu tine.

Odat? ce acesta cre?te, sunt dou? posibilit??i. Prima e s? nu prea îl mai placi. Crezi c? un animal are farmec doar când e mic ?i pufos, nu las? p?r, nu m?nânca mult, nu zgârie ?i st? mereu la „ora de chinuit”. A crescut ?i nu-?i mai place. În concluzie ori se va îndep?rta de tine, ?i asta te va durea un pic, ori îl vei da. Da, chiar te va durea dac? se va îndep?rta de tine, pentru c? era parte a familiei tale. Era o parte din tine, a devenit asta când era mic. Asta ori te va duce la disperare, ori nu te

va interesa. Ori vei fi gelos pe frac’tu c? „pe el îl iube?te mai muuuult :(”, ori mereu când treci pe lâng? el te ui?i urât. Îl blochezi cu privirea ta, nemail?sându-l s? se mi?te pân? când nu-?i iei ochii de la el. El simte asta. Se uit? ?i el urât ?i e preg?tit s? atace în caz c? vrei s?-l love?ti.

A doua posibilitate e s? te ata?ezi de el ?i mai mult. Cât l-ai iubit când era mic, dar cât îl iube?ti acum. Te-ai ata?at ?i mai mult de el ?i ai da orice s?-l mai vezi când era mic, dar parc? are mai mult farmec acum când e matur. S-a obi?nuit deja s? doarm? în pat cu tine ?i chiar dac? ?tii c? nu e s?n?tos ?i c? las? p?r, tot nu-l dai jos. ?ii la el ca la orice alt membru al familiei. Este de fapt ?i el un membru al familiei. Când str?nut? îi zici „s?n?tate”, când îi curg ochii îi ?tergi cu mare aten?ie. Îl comp?time?ti. E bolnav, s?racu’.

Când vii acas

? e la u??. Te a?teapt? s? te salute. Când pleci e la u??. Î?i ia la revedere.

Când fuge spre u?? vine cineva acas?. Când alearg? de nebun are chef de distrac?ie. Când zgârie canapelele vrea b?taie. ?i o ia. Când se agit? vrea la baie. Când îl ba?i î?i e mil?. Dar a f?cut ceva ce nu trebuia, îl înve?i minte. Peste 10 minute te duci s?-l mângâi, dar cum te-a v?zut e deja sub pat de fric?. Asta î?i zice c? ?i-a înv??at lec?ia. De unde, data viitoare la fel face.

Nu-?i po?i închipui cum te-ai sim?i dac? ar p??i ceva. Problema e c? mereu p??e?te câte ceva. Iar de cele mai multe ori acel lucru te face s? suferi. Pentru c?, b?trân fiind, moare. Te doar enorm, î?i aminte?ti toate întâmpl?rile petrecute al?turi de el. Cum te alerga când aveai 5 ani ?i de fric? intrai sub pat. La 10 ani diferen??, el era cel care intra sub pat de fric?. Î?i vin în minte pe rând clipe din filmul vie?ii sale. Ai impresia c? nu îl vei uita niciodat?. ?i nici nu o vei face. Trebuie îns? s?-?i cau?i alt animal s? te ajute s? treci peste mica dram? suferit?. ?i problemele încep iar. Missy, Tom, Kitty, Pati, Tanu, Garfield, Jinxy ?

M? pot l?ud a

cu faptul c? am aflat care este cel mai bun prieten al omului.

Nu, nu este un alt om. Nu este nici câinele. Este un prieten adev?rat, care nu te las

? niciodat? la greu, care-?i poate face teme, referate, care te poate înv??a orice ?i care, mai presus de toate, nu te minte niciodat?. S? v? zic? Nu v? zic. Ce s-ar mai alege de marea mea descoperire dac? nu a? face-o interesant??

Hai s? vedem, ce înseamn? cel mai bun prieten al omului, ?i de ce nu este el câinele. Câinele nu-?i poate vorbi, în primul rând. Dac? scrii într-o tem? ham-ham, fie ea la orice materie, cel mai probabil te vei alege cu un trei ?i, dac? ai ghinion, ?i cu nota sc?zut? la purtare. Apoi, câinele n-a fost la ?coal?. Cum vrei s?-?i fac? tema la chimie dac? el nu ?tie de metan, butan, propan, pentan? Ce te poate înv??a un câine? P?i cam nimic. Cel mai bun prieten al omului este numit a?a din egoism. Dac? te ajut?, e bun, dac? nu, la revedere. ?i e bun pentru c? te ajut? mereu, ?i plus de asta, nici nu î?i cere ceva înapoi. Nu-i dai nici bani ?i nu-l sco?i nici în ora? la biliard dac? te-a rezolvat cu o problem?. Este prietenu ideal, nu? Prime?ti f?r? s? dai înapoi. Este exact ceea ce mul?i dintre noi caut?.

Chiar dac? e relativ tân?r, fiind n?scut în 1998, este mult mai de?tept decât noi. Se spune c? el face orice. Serve?te întregii lumi, e bogat, tân?r, frumos, celebru. Ce po?i s? mai vrei? Am zis mai devreme c? nu cere nimic înapoi? Am cam gre?it. Dac? vrei s? fie prieten cu tine, trebuie s? fii prieten cu el. S?-i ?tii sl?biciunile, punctele forte, calit??ile ?i defectele. O fi el cel mai bun, dar nu e ?i nici nu va fi vreoda

t? perfect. Partea rea este c? sunt multe persoane care îi ?tiu defectele ?i încearc? s? profite de ele pentru a deveni prieteni cu el mai bun decât tine. În cazul ?sta, tu ai de pierdut. D-aia zic, fi-i prieten ?i î?i va fi ?i el ?ie.

S? v? zic? Nu v? zic, vreau s? v? ?in în suspans. Ca s? realiza?i la final cât de aproape a?i avut acest prieten, mereu, dar nu a?i ?tiut despre el. Ok, majoritatea au ?tiu, dar nu i-au realizat puterea, influen?a, modestia sau inteligen?a. Pentru c? acest prieten de care v? vorbesc încearc? s? o ascund?. Dac? toat? lumea ar ?tii ce poate face, to?i oamenii ar avea o ?ans? mai mare de reu?i în via??.

Îmi imaginez cum ar?ta?i acum. Cu ochii în monitor, curgând apele de pe voi, gândindu-v? c? a?i dat lovitura, citind din ce în ce mai repede liter? cu liter?, fiind în suspans, imaginându-v? c? asta e ?ansa vie?ii voastre (hai, c? vine!) ?i ajunge?i în final, dezam?gi?i, la doar un singur cuvânt, o simpl? tehnologie: Google.

Da, Google este cel mai bun prieten al omului. Are sens ce-am zis pân? acum? Eu cred ca l-am caracterizat perfect. Dac? mie mi-a putut face teste la mate în danez?, m-a putut înv??a HTML la 12 ani, m-a putut înv??a grafic? Photoshop ?i software, atunci î?i poate rezolva ?i ?ie orice problem?. Dac? îi e?ti prieten ?i ?tii cum s? te folose?ti de el, î?i va rezolva orice problem?. Doar nu credea?i c? s-a inventat un nou cuvânt pentru acest concept doar a?a, de dragul de a inventa cuvinte.

Verbul „to google” este în dic?ionarul limbii engleze ?i este des folosit. Este una dintre cele mai folosite tehnologii din lume, ?i la o simpl? c?utare de termeni î?i afi?eaz? miliarde de rezultate. Împrietene?te-te cu Google, e o „afacere” f?r? riscuri sau ?ans? de nereu?it?. Now, Google it! :)

Ah, by the way, e pur ?i simplu o coinciden?? c? am scris un articol despre Google în aceea?i zi cu Dono. El scrie de r?u, eu de bine. Fiecare cu p?rerile lui. Totu?i, ini?iativa sun? bine.

P.S.: Am de ieri ?i abonare prin mail ?i RSS. Le g?si?i în sidebar deasupra reclamelor, sub categorii.

Se spu n

e c? via?a e scurt? ?i c? mereu trebuie s? fii fericit. Cum spunea o melodie, there’s always a bright new day. Cu probleme sau nu, criz? financiar? sau economie care duduie, soarele tot va reveni pe cer. Va fi din nou senin ?i pl?cerea de a ie?i la iarb? verde sau de a pleca de nebun la ?ar? apare din nou.

Ie?i pe balcon, tragi aer în piept, care fie el ?i poluat, sub influen?a soarelui pare mai proasp?t, ?i te gânde?ti la ce vei face azi. De ce v? spun toate astea? Pentru c? mi s-a întâmplat de multe ori. ?i pentru c? are leg?tur? cu subiectul pe care vreau s?-l discut azi.

Am v?zut oameni f?r? picioare, oameni care ?i-au pierdut în accidente de ma?in? familia, oameni c?rora le-a luat foc casa, oameni care nu au ce pune pe mas? sau oameni care nici m?car nu ?tiu s? citeasc?. Alea sunt probleme. Nu c? ai luat un patru la ?coal?. D?-l dracului de patru, c? se repar?. Via?a nu const? în note. Peste 15 ani nici nu vei mai ?ine minte ?i nici nu te va mai interesa de media din liceu. Nici faptul c? te-a p?r?sit prietena nu este o tragedie. D?-o dracului ?i pe ea. Are balta pe?te, doar trebuie s?-?i plac? pescuitul. Nu sunte?i nici primii ?i nici ultimii din lume care se despart.

Nici faptul c? nu-?i cump?r? p?rin?ii nu ?tiu ce telefon nu e o problem?. La 12 ani nu-?i trebuie Nokia N90. De fapt dac? m? gândesc bine, la 12 ani nu î?i trebuie nici m?car telefon color sau cu camer? foto. S? vorbe?ti la ceva ar trebui s?-?i fie de ajuns, nu e nevoie de impresii. ?i-a furat cineva portofelul pe strad?? Asta e, tr?im în România, deja a început s? fie normal. Nici asta nu e o problem?. N-ai bani s?-?i schimbi ma?ina? Stai cu aia veche, dac? înc? merge e ok. Al?ii merg cu c?ru?e. Niciuna dintre astea nu este o problem?. Poate o probem? minor?, dar nimic mai mult.

Problemele adev?rate sunt altele. Cele care te marcheaz? pe via??, pe care le vei ?ine minte ?i peste 5, 10 sau 15 ani. Problemele adev?rate sunt când la vârsta de 8 ani, r?mâi f?r? p?rin?i. Când la vârsta de 31 de ani, copilul t?u moare la na?tere. Când la 19 de ani, fiind un sportiv talentat, e?ti obligat s? te la?i de respectiva activitate din considerente de s?n?tate. Când tân?r fiind, în floarea vârstei, când al?ii sar din pat în pat ca o albinu?? din floare în floare, tu s? r?mâi f?r? o mân? din cauza unui accident de munc?. Când ai o familie fericit? ?i ?i-o omoar? un dobitoc cu Maybach care mergea cu 200 la or?. Când î?i moare copilul (înjunghiat, vezi Marian Cozma). Lucruri care produc suferin?? atâtor oameni, gândi?i-v? cât? suferin?? produc persoanelor direct implicate. Iar dac? înc? nu a?i aflat, unul dintre criminalii implica?i în cazul lui Marian Cozma a fost eliberat pe motiv c? n-a fost el. Când n-ai unde locui pentru c? firma la care lucrai nu a mai pl?tit salariile de ?ase luni, ?i tu nu mai ai bani s? pl?te?ti chiria. Astea sunt probleme. Pentru astea ar trebui s? fii sup?rat. Nu pentru toate c?caturile ap?rute zilnic.

La toate col?urile oamenii sunt sup?ra?i. Dac? intri în anumite liste de messenger zici c? to?i au wireless din lag?re. Cu via?? de c?cat ?i toate astea. Îi ?ti?i? Da, voi sunte?i, cei care sunte?i sup?ra?i pentru orice. Care pune?i bot imediat la orice rahat. Care nu mai ie?i?i din cas? dou? luni dup? ce fraierul ?la ?i-a b?tut joc de voi. ?i vezi-Doamne, ce sup?rat? e?ti tu. C? îl iubeai. Hai m?, serios? La 16 ani?

Eu am fost mereu tipul gen Bun?! Hai! Pa!. Dac? încerc s?-mi amintesc cea mai lung? rela?ie m? sperii. Nu cred c? dep??esc foarte multe luni, ?i asta pentru c? la vârsta asta trebuie s? te distrezi, a?a consider eu. La un moment dat te vei c?s?tori ?i te vei s?tura de aceea?i persoan? zeci de ani de zile. Mai bine distreaz?-te acum, cât mai po?i. Am prieteni care sunt împreun? de foarte mult timp, ?i îi admir pentru r?bdarea lor. Poate sunt eu ciudat, poate nu am întâlnit pe cine trebuie, poate nu mi-am dat seama sau poate … a?a sunt eu. Cert e c? niciodat? nu trebuie s? fii sup?rat când a?a ceva se termin?. Indiferent c? a fost de dou? s?pt?mâni sau de doi ani, nu are importan??. N-ai nici dou?zeci de ani, pentru numele lui Dumnezeu! Nu era?i c?s?tori?i, era?i doar prieteni. Ok, am în?eles, v-a?i pl?cut, v-a?i iubit ?i v-a?i mai ce a?i vrut voi, dar dac? s-a terminat, s-a terminat ?i gata. Nu este o problem?. Ie?i din cas?, du-te la un film, ie?i la un suc, g?se?te-?i pe altcineva. Nu sta ca boul în cas?, c? asta fac ?ia f?r? picioare care nu se pot deplasa, bolnavii sau cretinii mintal. A?a te consideri? A?a e?ti tu?

Al?ii sunt sup?ra?i pe via?? c? n-au telefon sau calculator de ultim? genera?ie. Calmeaz?-te, trage ni?te aer în piept. Crede-m?, nici nu vrei calculator performant. O s? ajungi s? stai lipit de el, a?a ca mul?i al?ii. Mai bine pune mâna pe o carte, poate o s? î?i fie mai bine. Al?ii c? n-au noroc în via??. P?i norocul ?i-l faci cu mâna ta. Norocul este un lucru care nu exist?, un lucru pe care nu-l po?i atinge, lua acas? sau poza. Este un lucru inexistent. Norocul sau ghinionul sunt doar dou? lucruri ca o umbrel?, te po?i ascunde sub ele. Sunt un pretext pentru incompeten?? sau pentru preg?tire foarte bun?. La fel ?i cu norocul/ghinonul în dragoste. Nu toate persoanele sunt total compatibile, doar ai r?bdare ?i o s?-?i vin? ?i ?ie rândul. Dac? e?ti prost ?i nu ?tii s? te por?i, normal c? ai ghinion, c? doar nu te duci la prieteni s? le zici c? e?ti ??ran ?i b?tut în cap. Nu, te duci ?i le zici c? e?ti ghinionist.

La ?coal? la fel. „B?i ce ghinion am avut la lucrare, am luat 7.30. Ce ghinion m?, înc? 20 de sutimi.” P?i b?i, dac? înv??ai ?i meritai alea 20 de sutimi, le-ai fi luat. Nu are nicio treab? cu ghinionul sau norocul, ci cu preg?tirea ta la materia respectiv?. N-ai avut ghinion c? ai uitat. De fapt, n-ai învâ?at destul de bine ?i ai uitat. Nici noroc cu colegul de banc?. Se nume?te copiat. Este o expresie pe care ?i eu o folosesc des, dar în substratul ei ?tiu ce înseamn?. Nu m? ascund sub aceste dou

? denumiri ?i nici nu m? mint singu

r c?-s bun ?i am ghinon. Nici tu nu ar trebui s? o faci. ?i mai presus de toate, nu ar trebui s? fii sup?rat dac? e?ti ghinionist. Nu pe via??, c? nu e vina vie?ii c? n-ai înv??at ?i ai luat patru. ?i fii fericit, c? e doar un patru. N-ai r?mas repetent, înc? e o singur? not? care poate fi reparat? cu noroc.

Am vrut s? v? transmit prin postul acesta s? fi?i ferici?i, c? ave?i motive destule. Mereu suntem sup?ra?i pentru c? n-avem, dar niciodat? nu suntem ferici?i c? avem. Iar de obicei lucrurile pe care nu le avem nu sunt nici m?car 1% la fel de importante ca cele pe care le avem. Fii mereu fericit ?i vei vedea partea plin

? a paharului. Vei realiza c? via?a e o oportunitate, nu o obliga?ie. Vei realiza c? e mai mult o pl?cere decât o suferin??, ?i dac?-?i place, o vei tr?i cu mare pl?cere.

De câte ori n-a?i mers la sala de for??? Sau cel pu?in a?i vrut sa merge?i. E unde te duci ca s? tragi de fiare. S? faci mu?chi s? te plac? femeile. Sunt dou? tipuri de sala de for??. Sala de for?? de figuri ?i sala de for?? f?cut? într-adev?r pentru munc?.

Începem cu sala de figuri. Indiferent unde locuie?ti, e pozi?ionat? în centrul ora?ului. Una dintre ele, dac? sunt mai multe, este sigur în centru. Acolo se adun? lumea bun?. Nu po?i s? pui a?a ceva într-o suburbie. Apoi, abonamentul sau intrarea e foarte scump?, ?i lumea ?tie asta. Dac? Gigel se duce la sala aia, lumea îl apreciaz?, pentru c? Gigel are bani de dat acolo. Sucul e de obicei cu 20.000 mai scump decât la orice magazin. Dac? are ?i ceva mâncare, s? bagi în tine în micile pauze, ?i-a luat salariul pe trei zile. ?i asta e doar o ?edin??. Cine se duce la sala de figuri nu se duce o dat? pe lun?, ci de dou?-trei ori pe s?pt?mân?. Trage de fiare, într-adev?r, dar îl eclipseaz? cu mult ma?ina din parcare. Parc?rile s?lilor de figuri sunt pline de ma?ini scumpe, c? doar d-aia sunt de figuri.

Pauzele lungi ?i dese, cheia marilor succese. Asta ar trebui s? fie sloganul acestor s?li. To?i iau pauze. Mereu când te ui?i în jur sunt cel pu?in al?i 10 care iau pauz?. Uneori te gânde?ti c? unii sunt mereu în pauz?. Traspira?ia se ?terge cu un prosopel mereu.

Tricoul e mai mult uscat decât ud. Trebuie mânu?i obligatoriu, c? mâna face b??ici pe fiarele alea. Sunt mereu ?i câteva oglinzi, ca s? te po?i admira când pui greut??i pentru urm?torul exerci?iu. Nu lipsesc adida?ii Nike sau Puma, pantalonii Hummel sau Adidas ?i tricourile Diesel sau Kappa.

Dup? munc?, to?i fac du?. Niciodat? nu lipsesc parfumul sau gelul. Pleac? de la sal? preg?ti?i ca pentru o întâlnire, chiar dac? ei se duc acas?. În Mercedesul din parcare nu po?i s? intri transpirat, c? nu d? bine. Ai Mercedes, trebuie s

? fii la nivelul lui.

De fapt, la cât de bine se preg?tesc oamenii ??tia de plecarea acas?, încep s? m? întreb cum reu?e?te Mercedesul s? se men?in? la acela?i nivel cu proprietarul.

Cel?lalt tip de s?li de for?? nu va fi niciodat? pozi?ionat în centru, pentru c? nu sunt bani pentru chirie. Abonamentul este ieftin, aparatele sunt vechi de ?i-e ?i fric? s? lucrezi la ele, ?i le g?se?ti mereu prin ghetouri, în locuri unde ?i-e fric? s? umbli cu N90-ul în mân?, sau chiar ?i în buzunar. De fapt, dac? ai N90 nu te duci la sal? de cartier. A?a c? cei care vin la s?lile de cartier n-au niciun bun asupra lor în afar? de cei 20.000 de lei cu care pl?tesc ?edin?a, ?i ?ia în monede. Vin cu o pung? sau cu un ghiozd?nel vechi ?i rupt ?i se schimb? cu to?ii într-un vestiar de patru metri p?tra?i. Oricum, de ce ar trebui un vestiar mare când nici sala nu are cu mult peste patru metri p?tra?i? Sunt 10 aparate, unul lâng? altul, cu loc s? treci printre ele doar dac? ai o constitu?ie atletic?. Cei care sunt masivi se duc la s?lile de figuri, c? am observat c? e la mod? s? fii gras ?i s? se vad? ? unca pe tine.

Azi se numesc mu?chi.

Dac? intri în incinta s?lii zici c? e?ti într-un lag?r nazist. Urlete. De durere. For??. Transpira?ie, o sim?i în aer. Încordare. Toat? lumea se uit? la ?la care ridic? la piept cu 30 pe o parte. ?i aia e doar înc?lzirea. Înc? o dat? durere. A ajuns la 60. ?i e de-abia a treia serie. Unde are de gând s? se opreasc?? Deja tricoul e ud de zici c? a ie?it de la sp?lat. Bine, p?r?ile care mai sunt, c? e vai de el, rupt. La fel to?i. Tricouri de firm?, din obor probabil. Când termin? cu munca sunt obosi?i, slei?i de puteri, de-abia mai stau în picioare. Sticla de ap? luat? de acas? s-a terminat înc? de la primul exerci?iu, ?i nefiind bani s? cumpere alta, mor ?i de sete. Ce s? mai vorbim de steroizi ?i alte rahaturi.

N-au ei bani de d-astea. De-abia au strâns monedele alea s? pl?teasc? ?edin?a. Ce, crede?i c? au bani de abonament?

Dup? asta merg iar s? se schimbe în vestiarul de patru metri p?tra?i. Când e?ti obosit, transpirat, umflat de la atâtea fiare ?i însetat, parc? pare ?i mai mic. Unii fac du?, al?ii pleac? direct acas?, c? e var? ?i oricum transpir? afar? de la c?ldur?. ?i plus de asta, locuiesc în blocul de vis-a-vis. Se duc acas?, m?nânc?, ?i se culc?. Sunt obosi?i, au muncit, n-au timp de ie?it la o bere cu prietenii care se duc la s?lile din centru. Cert e c

? ei de-abia a?teapt? s? mai pun? mâna pe 20.000 s?-?i poat? pl?ti ?edin?a urm?toare. Nu vine el salariu luni?