Am v? z

ut c? zilele astea v? tot stresa?i cu protestele împotriva benzinei. Sunte?i ni?te fraieri. To?i. Dac? voi crede?i c? pe oamenii ??tia o s? îi mi?te un pic protestul vostru, v? am?gi?i degeaba. Se fac statistici, câ?i bani pierd benzin?riile, ce fac dac? nu alimenteaz? nimeni timp de o zi… ?ti?i ceva? Le face?i degeaba. Companiile astea nu pierd nimic. Da, azi nu alimenteaz? trei purici ?i pierd trei sute de mii de dolari, dar mâine aceea?i purici vor alimenta pentru c?, surpriz?, au nevoie. Aici e ch

eia. Voi nu pute?i face nimic pentru c? de benzin? e nevoie ca de ap?. De benzin? ve?i avea nevoie oricând, mai ales voi, protestatarii majoritari, care sunte?i din capital?. „Petroli?tii” ?tiu asta ?i profit?, c? doar nu sunt fraieri.

Voi sunte?i atât de droga?i dup? mers cu ma?ina, de nu concepe?i s? v? da?i jos din ea s? parcurge?i pe jos trei sta?ii de autobuz. E prea mult. Voi sunte?i bucure?teni, ce bu?teanul meu. Tocmai d-asta protestele voastre sunt degeaba.

Pentru c? nu alimenta?i azi, nu o face?i mâine, dar atunci când ma?ina o s? fie „pe ro?u”, tot ve?i merge la benzin?rii. ?i nu da?i azi 300 de lei pentru un plin, îl da?i vineri. Care e diferen?a? Ce a?i rezolvat? Pentru ce a?i f?cut atâtea b??ini?

?i da, ce pot s? spun, impresionante proteste. A?i pl?tit cu metal în loc de hârtie. Uau, i-a?i terminat pe ??tia. Patriciu deja nu mai ?tie ce s? fac?, e disperat, cum s? pl?teasc? lumea cu monede? Da, sunte?i n?scu?i s? protesta?i, ave?i asta în sânge. ?i mai ave?i ceva… sunte?i ?i penibili. Sunte?i ni?te protestatari penibili. Nu v? spun asta pentru c? m? intereseaz? de soarta voastr?, v?d doar cât de mult c?cat mânca?i ?i nu pot s? m? ab?in s? v? spun c? v? place. C? presa m?nânca nu m? mir?, dar bloggerii? Unde sunte?i voi, cei plini de principii, de idei inteligente, care a?i putea schimba lumea dac? vi s-ar oferi frâiele? Ah, mi-am amintit unde sunte?i: pl?ti?i benzina cu monede. Uau!

Am auzit de atât de multe ori sintagma „eu am r?mas în ?ar? ca s? schimb ceva”, încât atunci când o aud, te cataloghez automat ca un copil de trei ani. Hai b?ie?i, face?i voi ceva încât s? schimba?i pre?ul carburan?ilor. Face?i voi proteste, s? vedem cine o s? dea vreun scuipat pe voi. Iar dac? cineva o face, eu promit c? recunosc faptul c? am fost un fraier, c? nu ?tiu despre ce vorbesc, ?i toate lucrurile astea pe care le tot aud. ?i c? îmi pare r?u c? am plecat din ?ar?, pentru c? uite, sunt oameni care chiar schimb? ceva. Dar cu to?ii ?tim c? asta nu se va întâmpla, protestele sunt doar subiecte de pres

? ?i mur? în gur? pentru voi, bloggerii, s? mai m?nca?i ceva rahat. Punct.

Am participat ?i eu la leap?a pornit? de cea mai luminoas? parte a blogosferei, Brightie, ?i am scris aici o poveste ce poate avea urm?ri grave pân? la urm?. Dup? cum v-am spus ?i în articolul precedent, vreau s? îmi exprim p?rerea ?i despre acela?i subiect, doar c? privit din alt punct de vedere. Evident, nu sunt de acord cu teribilismul, mai ales cu cel la volan, dar sunt unele lucruri cool f?r? de care po?i considera c? nu tr?ie?ti. ?i nu pentru c? a?a ar fi, ci pentru c? via?a (tr?it? în societate) este determinat? de rela?ii inter-umane. Iar dac? tu, ca cet??ean, faci ca aceste rela?ii s? dispar? sau s? se altereze, atunci po?i considera c? nu tr?ie?ti. M? voi referi prin termenul de „viu” în acest post la calitatea de a fi activ într-o comunitate, la calitatea de a fi v?zut de oameni. Adic? la opusul celor care stau în cas? pe motiv c? n-au cu cine s? ias? în ora?, sau pe motiv c? nu au comunit??i care s?-i asimileze. ?i cum noi tr?im în societate, î ntre oameni, dac

? nu reu?e?ti s? îi ai pe ace?ti oameni lâng? tine, te po?i considera „mort”. Este, de fapt, ca ?i la 2 metri sub p?mânt: lini?te total?.

Un exemplu simplu este sentimentalismul. Dac? în ziua de azi ai sentimente, dac? plângi la un film, dac? suferi al?turi de ceilal?i, e?ti un fraier.

Ce sunt alea sentimente? Trebuie s? fii ca din topor, s? nu-?i pese de nimic, s?-i calci pe to?i în picioare, ?i de-abia atunci e?ti în rând cu oamenii. Altfel? O s? devii un exclus, o persoan? care n-are ce c?uta în anumite grupuri. ?i ?sta este doar un lucru care te poate ?ine departe de calitatea, la figurat vorbind, de a te putea numi „viu”.

Alt exemplu poate s? fie înv??atul. Dac? înve?i bine la ?coal?, e?ti declarat tocilar. ?i se pune ?tampila ?i nu mai scapi de ea decât dupa clasa a 12-a, ?i chiar ?i dup? vor mai fi persoane care-?i vor aminti de tine ca „tocilarul clasei”. E?ti, încet, încet, exclus din grupuri, pentru c? tot ceea ce te intereseaz? pe tine este s? înve?i. ?i s? fim serio?i, cine mai înva?? în ziua de azi? Exemplele pe care le avem zilnic în fa??, de la televizor, s? zicem, nu s-au spetit s? înve?e. Au lipsit ?i de la orele de gramatic?, ?i de la cele de geografie, ?i nici pe la istorie nu au dat. ?i totu?i, iat?-le pe aceste persoane la televizor, iat?-le cum ne povestesc despre cum întorc ei banii cu lopata, iat? cum afl?m cine s-a mai dus în vacan?? în Tahiti, iat? cum ne înva?? cum s? facem primul milion. De dolari, evident. ?i ce, crede?i c? s-au spetit la ?coal?? Nu. Atunci, noi de ce s? o facem? Iar tu dac? faci asta nu e?ti de-al nostru. Deci, din nou, e?ti un exclus. Nu e?ti cool, deci nici „viu”.

Repet, nu m? leg de teribilismul la volan, dar nu este super în ziua de azi s? ai propria ta ma?in?? Chiar dac? te deplasezi pe distan?e scurte pentru c? e?ti un puturos, poate ai t?i te-au conceput în ma?in? ?i sim?i nevoia s

? te întorci „acas?”. Dar na, e cool s? apari cu ma?ina la ?coal?, mai ales dac? stai la 10 minute de mers pe jos distan??. C? na, dac? stai la 20 de km. de ora?, pot s? în?eleg, dar atât timp cât ai putea foarte u?or s? folose?ti mijlocul de transport în comun, sau ai putea s? mergi pe jos, nu te mai în?eleg. Devii, pentru mine, un puturos, care ?i la 30, ?i la 40, ?i la 50 de ani se va deplasa tot cu ma?ina. ?i un om pe care dac?-l pui s? alerge 100 metri vitez?, cade. Nu mai poate. Dar, din nou, e cool, a?a c? facem. E?ti cool -> e?ti viu. Exclusiv prin ma?ina pe care o conduci, dar nu conteaz?, tu tr?ie?ti.

Apoi, alt exemplu; nu e mi?to s? chiule?ti de la orele de sport? (?tiu, cu asta am o boal?). Ba da, e foarte tare. N-ai chef azi de sport, nu-l faci. Nici data viitoare n-ai chef, nu-l faci. Cum, nu ai media 10 la final de semestru? Nicio problem?, vine mama la ?coal?. Alt lucru cool, alt lucru care te ajut? s? ai prieteni, c? doar chiule?ti împreun? cu ei. Faci sportul mereu? Uite-l ?i pe ?la, n-are ce face acas?. Get a life, b?i! Mai ie?i ?i tu în ora?…

E cool s? ai blog? Facem unul, doar e pe gratis! Am citit eu undeva c? e u?or s? te faci blogger, bagi un nume, o adres? de mail, ?i începi s? scrii. N-are importan?? c? î n ultimii trei a

ni la gramatic? ?i-ai f?cut unghiile, tu scrie. Perseveren?a este mama reu?itei. E mi?to s? te dai cu skiurile? Ne d?m! E la mod? s? fumezi? Fum?m! Se poart? fi?ele ?i tupeul? A?a s? fim! Chestiile astea devin o mod?. ?i în ziua de azi, f?r? ele, este destul de greu s? te p?strezi în comunit??i. La un moment dat vei deveni exclus, pe rând, din toate cercurile de prieteni pe care le ai, pentru c? nu v? mai potrivi?i. ?tiu, acum vor veni optimistele mele ?i îmi vor explica ele c? de fapt mie îmi lipsesc anumite calit??i ?i c? nu e a?a, ?i pe dincolo, ?i este chiar altfel. Da, poate c? a?a e. Dar pentru mine, via?a într-un cerc de tocilari n-ar ar?ta prea bine. ?i nici una într-o comunitate de prieteni ai fast-food-urilor, care nu ?tiu c? alergarea se face ?i din pl?cere, nu doar dac? e?ti atlet. A?a cum spunea ?i Brightie, ca s? fii cool trebuie s? fii viu. Dar, de cele mai multe ori în societatea noastr?, lucrurile stau în totalitate diferit. ?i atât timp cât nu dep??e?ti limita, e mai bine s? fii mai cool ?i „viu”, decât s? te gânde?ti c? pentru ca s? fii cool, trebuie s? nu sfâr?e?ti sub ro?ile unui tir.

M? gândeam zilele trecute la faptul c? Ministerul Educa?iei este a?a de incon?tient încât pân? în acest moment profesorilor nu le-au fost comunicate anumite detalii foarte importante despre BAC-ul din 2010. Adic? la istorie nu se ?tie, înc?, dac? d?m din istoria românilor, sau ?i din cea universal?. C? sunt împotriva acestor modific?ri este clar, e stupid ca dup? ce trei ani ai ?tiut c? dai BAC-ul din ceva, în ultimul s? te anun?e c? nu, c? se schimb? modificarea.

Apoi mi-am amintit de cum se voia reforma sistemul de înv???mânt ultima dat?, atunci când se scoteau orele de sport, c? erau prea multe de mate (sun? bine, nu?). C? oboseau copila?ii la ?coal?, s?racii de ei. C? nu mai aveau timp s? mearg? acas? ?i s? ias? pe maidan, când eu cât am fost mic nu miroseam aerul de pe afar? decât în weekend. C? nu mai au s?racii timp de televizor ?i calculator, probabil, d-aia se scot orele de sport. Uneori realizez c? to?i incapabilii ajung în pozi?ii de conducere. ?i uite cum o ?ar? din Europa secolului 21 este condus

? de ni?te neini?ia?i. În nimic. Pro?ti, mai pe scurt ?i pe în?elesul tuturor.

Este nevoie de ore de sport în ?coli. Este nevoie pentru c?, dac? elevul nu se sinchise?te din clasa a IV-a (sau mai devreme) s? fac? un sport în timpul liber, atunci m?car ?coala s?-l oblige. M?car la ?coal? s?-?i mai mi?te hoitul ?la puturos. M?car acolo s? mai alerge un pic. M?car acolo s? nu se mai poat

? sustrage mi?c?rii. Cu toate c? la ce profesori de sport avem, ?i la ce medici îng?duitori, care acord? scutiri de sport într-o veselie, c? doar nu dau din buzunarul lor, cam tot aia e. Dar totu?i, majoritatea elevilor ar face ora de educa?ie fizic?.

Cum ?coala ocup? foarte mult timp din zi, este destul de greu s? faci ?i un sport, s? mergi ?i la ?coal?, ?i s? ai ?i rezultate excelente la examene, dac? ai a?a ceva (?sta e un apropo pentru cine se simte). Dar, dac? te chinui ?i într-adev?r î?i place ceea ce faci, po?i s? reu?e?ti s? rezi?ti programului înc?rcat. Dac? e?ti în stare s? la?i orele de calculator zilnic pentru

orele de antrenament, atunci o s? fie ok.

Ba chiar mult mai s?n?tos, nu doar ok. Ceea ce nu mul?i p?rin?i în?eleg este c? sportul e important în dezvoltarea copiilor. ?i c? un tân?r are puterea de a se descurca atât la ?coal?, cât ?i de a merge la antrenamente de trei ori pe s?pt?mân?. ?i îi mai r?mâne timp ?i de teme, acas?. Dac? nici p?rintele nu-?i trimite copilul la un sport, ?i nici acesta nu e interesat de a se mi?ca un pic, atunci orele de educa?ie fizic? de la ?coal? sunt singura solu?ie pentru ca elevul s?-?i mai mi?te sângele. ?i ??tia vor s? le scoat? ?i pe alea?

Sunt clase în anumite licee (pentru care am tot respectul) care ofer? elevilor profil sportiv. Adic? elevul se înscrie ?i face un sport. De performan??. Nu în timpul liber, ci în timpul ?colii. Un fel de mate-info al sportului. O clas? de volei, c? ?sta îmi este mie cel mai apropiat exemplu. În loc de cinci ore de istorie, de patru de român?, patru de mate, se fac trei din fiecare ?i r?mân patru de volei s?pt?mânal. Sau mai multe, depinde ?i de program?. Dar s? nu uit?m c? astfel de clase nu au foarte mare succes, a?a c? oferirea profilului respectiv în abunden??, n-ar face decât ca multe dintre clasele astea s? fie goale. Sau umplute pe jum?tate. Pentru c? e mai u?or s? mai bagi o teorem?, decât s? alergi, nu? Doar to?i vrem s? ne facem medici, avoca?i ?i ambasadori…

De aceea este nevoie de sport în ?coli, domnilor guvernan?i. Pentru c? exist? în ?ara asta mul?i oameni comozi, care fac anumite lucruri doar dac? trebuie. Iar sportul, ca or? inclus? în programul ?colar, trebuie f?cut?. Pentru c? este s?n?tos ?i pentru c? altfel risc?m s? ajungem ca americanii. De fapt, nu risc?m, chiar vom ajunge. Hamburgeri, McPui?or, McFlurry ?i cam atât. ?i multe, multe persoane obeze ?i pline de tot felul de sucuri ?i E-uri. Voi asta vre?i s? ajunge?i? Nu? Gândi?i-v? serios atunci când pleca?i de la ora de sport s?pt?mâna viitoare.

Aten?ie, articol foarte lung într-o perioad? de secet? :) Dar îl pl?nuiesc de mult timp. Modific la el prin drafturi de prin februarie, mai mereu ad?ugând câte ceva, tocmai pentru c? sunt multe de spus ?i nu vrea s? scap nimic. Voi vorbi cele dou? sisteme de înv???mânt ?i voi puncta plusurile ?i minusurile fiec?ruia.

Sistemul de înv???mânt din Danemarca este opusul celui din România. Fiind extrem de liber, permi?ând elevilor foarte multe lucruri care în România ar stârni furia profesorilor, aduce elevul la nivelul tutorilor. Într-un cuvânt, exist? egalitate. Profesorul nu este superior decât prin studii ?i vârst?, nu ?i prin comportament. Profesorii se strig? pe numele mic. ?tiu, sun? ciudat ?i incredibil, nici mie nu mi-a venit s? cred. Dar când am f?cut-o prima dat? mi-a dat un sentiment pl?cut. M-a f?cut s? cred c

? sunt într-adev?r egal cu profesorii la nivel social. ?i asta m? face s? îi respect pe to?i, chiar dac? nu m? duceam la toate orele cu cea mai mare pl?cere.

Orarul este foarte simplu. Maxim 4 module în fiecare zi, cel pu?in în ?coala mea. Spun asta pentru c? fiecare ?coal? î?i face propriul program, unele folosind module (o or? ?i 35 de minute, în care intr? ?i 5 minute de pauz?), altele folosind 50 de minute ca ?i în România. Indiferent care dintre ele se folose?te, nu exista zi cu mai mult de 4 materii. Asta înseamn? automat mai pu?ine teme pentru acas?, ?i mai pu?ine ore s?pt?mânal. În cazul meu, 15 ore în majoritatea s?pt?mânilor, pentru c? sunt s?pt?mâni ?i mai u?oare, cu 14 sau chiar 13 module, dar acestea sunt destul de rare.

Materiile din orar se leag? extrem de bine între ele. Au fost zile în care am avut danez?, istorie ?i politic?, ?i am discutat la toate despre acela?i subiect. Programa ?colar? este f?cut? de c?tre oameni cu cap, care leag? materiile între ele la perfec?iune, astfel s? se „ajute” una pe cealalt?.

Materiile pe care le faci la ?coal? sunt dintre cele mai importante. Muzica, desen, religie? Se fac doar dac? majoritatea voteaz? s? se fac?. ?i cum asta nu se prea întâmpl?, ele sunt impuse doar într-un singur an din cei trei de gimnaziu (s? ne în?elegem: liceul din România se nume?te în Danemarca gimnaziu, ?i are trei ani, în anumite cazuri doar doi).

Nimic nu se face pe hârtie. Am impresia c? atât cât am fost acolo am uitat ?i cum se scrie. Totul se face pe calculatoare, ?i nu e de mirare c? au fost zile în care 24 din 26 de elevi în clas? aveau laptopurile aliniate pe birouri. Pe hârtie se scrie la mate, dar nu mereu. Ora de matematic? se face cu laptopul, cu un program omologat ?i creat la cererea Ministerului Înv???mântului. Pe lâng? asta, fiecare elev are ?i un calculator separat, de mân?, care e în stare s? fac? de la opera?ii de gradul I ?i II pân? la grafice. Se pune accent pe „s? ?tii unde g?se?ti sau cum s? faci” mult mai mult decât pe „s? ai informa?ia în cap întotdeauna”.

Apoi, ca s? înt?rim rela?ia profesor-elev, directorii ?i profesorii vin ?i ei la petrecerile organizate de ?coal?, dup? cum am spus într-un articol mai vechi. Câ?i dintre voi v-a?i imagina directorii la petreceri, ?i plus de asta s? v? mai ?i mul?umeasc? pentru c? s-au distrat, sau s

? serveasc? bere la bar?

Dac? a? puncta ceva pozitiv la sistemul românesc, fa?? de cel danez, este organizarea. Nordicii afl? ce vor da la examene cu pu?in timp înainte de data testului, a?a c? te po?i trezi c? vei da examen la materia la care nu ai înv??at deloc tot anul. În România ?tii una ?i bun?. De la începutul anului ?i se spun materiile, zilele, mai au un pic s? î?i zic? ?i locul din banc?. Aici d?m plusul ?i bila alb? României.

Mergem ?i la un subiect care doare de multe ori când vorbim despre el. Uniformele. Nu exist?. Sunt interzise de c?tre Ministerul Înv???mântului. Adic? lege. Lege în Danemarca, nu în România. Nu vine Ministrul s? ne îmbrace cum viseaz? el în noaptea dinainte s? înceap? ?coala. Într-adev?r, oamenii sunt mai boga?i, n-au probleme financiare ca aici, dar nici în România nu cred c? ar fi o problem?. Ok, sunt oameni care nu ?i-ar permite curele D&G sau chilo?i Armani, dar nu cred c? exist? cineva s? nu aib? acas? 6 perechi de tricouri ?i dou? de blugi. ?sta e minimul, nu trebuie mai mult. ?i, repet, nu ?tiu dac? e cineva chiar în a?a o situa?ie financiar? proast?. ?i aici d?m plusul nordicilor.

Ce s? mai zic de ?coala de ?oferi, ale c?rei ore de condus sau examene sunt diminea?a. În cazurile astea, prime?ti liber de la ?coal? f?r? a primi absen??. ?i c? tot vorbeam de absen?e. În România la 10 absen?e ?i se scade un punct la purtare (care, apropo, not? la purtare nu exist? aici). În Danemarca ai voie s? lipse?ti 20% din toate orele unui an. Iar asta înseamn? mult peste 40 de absen?e, cu care în mod normal cazi anul în România, calculând ?i faptul c? aici sunt mai pu?ine ore. ?i se lipse?te ?i aici. Dar niciun profesor nu-?i permite s? te întrebe de ce nu ai fost la ora lui data trecut?. Este exclusiv problema ?i pierderea ta dac? nu ai venit, nu îl prive?te pe profesor.

Sistemul de notare e diferit ?i ciudat. Aici tot românii iau bulinu?a alb?. De la 1-10, cu 5 se trece. Ce poate fi mai simplu de atât? -3 00 02 4 7 10 12. Astea sunt ale danezilor. Cu 02 se trece. De precizat ca 12 nu se ia decât dac? îl meri?i. Aici chiar se pune în aplicare „12-le e al profesorului”. Plus de asta notele nu se iau ca la noi. Nu exist? teste aici. Notele se iau doar de trei ori pe an. Not? pân? în iarn?, not? pân? în martie, ?i nota anual?. Simplu, nu?

Apoi, revenim la examene. Se dau cu materialele pe mas?. Am dat examen la sociologie ?i politic?, 6 ore, cu c?r?ile ?i calculatorul pe mas?. Se trage la imprimant? ?i se pred? a?a. Din nou, nu se folosesc pixuri. ?i ?sta nu a fost singurul examen. Cum ei nu iau foarte multe note, au la finalul fiec?rui an examene la cele mai importante materii ?i la cele care nu se vor mai preda anul urm?tor. Se dau ?i orale, ?i examene scrise. La mate la oral, spre exemplu, ?tiam cele 23 de întreb?ri dinainte. În general examenele de acolo se bazeaz? pe sistemul olimpiadelor la români. P?str?m noi plusul de data asta. Mi s-ar p?rea mai normal s? trebuiasc? s? ai activitate întregul an ?colar, nu doar la final când ai examene.

Vacan?a e scurt?. De fapt, adunate, toate vacan?ele românilor însumeaz? cu patru s?pt?mâni mai mult decât în Danemarca. Doar c? ei de când afl? ce examene vor lua, iau a?a numita „vacan?? de studiu”, timp de dou? sau trei s?pt?mâni (noi am avut dou?). Iar în vacan?ele alea nu se st? degeab?. Oamenii chiar înva??, c? doar tot anul au f?cut … nimic :)

Cam asta despre sistemul de înv???mânt danez, comparat cu cel român. Lucruri bune ?i rele de fiecare parte, dar e clar ce-a? alege iar dac

? a? avea ocazia. Sistemul danez te înva?? pu?ine, dar î?i dezvolt? mintea a?a încât când ai ie?it din ?coal? s? po?i s? spui c? e?ti preg?tit pentru via??. Cel românesc te umple cu informa?ii, unele bune, altele degeaba, dar pentru a avea preg?tirea necesar? unui job bine pl?tit, ai nevoie ?i de o facultate. Danezii, ca ?i majoritatea vest-europenilor, se focuseaz? foarte mult pe o categorie de lucruri, acolo unde sunt cei mai buni. Fiecare e cel mai bun în domeniul lui, dar în domeniile vecine nu are nici cea mai mic? idee despre lucrurile de baz?, în timp ce în România se ?tie câte pu?in din toate. Cred c? foarte mult depinde ?i de cum e?ti ca persoan?, pentru a te putea adapta într-unul dintre cele dou? sisteme. Eu m-am n?scut cu democra?ia în cap. Uneori chiar d? pe afar?, ?i o recunosc. Dar tineri au murit în decembrie ?i pentru mine …

V-am spus acum ceva timp c? în cadrul unei activit??i din ?coala mea, unde au fost elevi din multe ??ri ale Europei, am discutat una dintre problemele de care P?mântul are parte: poluarea. Da, chestia aia plictisitoare de care tot auzim de la profesorii de ecologie ?i biologie. Despre aia am discutat vreo or?. Nu foarte mult, dar îndeajuns încât fiecare s? realizeze ceva important: cu to?ii putem face

câte ceva în lupta noastr? spre încetinirea procesului atât de d?un?tor P?mântului pe care, cu una, cu alta, tr?im.

D-alea cu plantat copaci sunt penibile, cred eu. Hai s? ne întâlnim s? b?g?m în p?mânt trei copaci. Uau, câte am f?cut ast?zi pentru mediu. Acum hai s? m? duc acas? ?i s? ?in calculatorul deschis toat? ziua, chiar dac? pe la prânz plec ?i mai vin disear? acas?. B?i, nu v? duce?i s? planta?i copaci, c? o face?i doar ca s? fi?i cool, nu pentru c? v? pas?. Dac? v-ar p?sa n-a?i planta trei copaci, c? ?ia trei copaci nu ajuta cine ?tie cât. Nu ai plantat trei pomi ?i ai rezolvat cu poluarea. Ah, dac? faci parte dintr-o asocia?ie care face a?a ceva în mod constant, deja e altceva. Situa?ia se schimb?. Dar dac? o faci o dat? ?i apoi mergi la iarb? verde ?i-?i la?i gunoaiele pe acolo, mai bine n-o mai face. Stai acas?!

Dac? într-adev?r î?i pas?, nu mai l?sa apa la baie s? curg? trei ani (cum nu mai fac eu, spre exemplu). Nu-?i mai l?sa nici calculatorul deschis toat? ziua, dac? tu e?ti în gr?din? (cum fac eu, spre exemplu). Dac? î?i pas? vei face cât de pu?in pentru mediul înconjur?tor. Un lucru pe care-l fac mereu este c? nu las niciodat? luminile deschise. Întotdeauna le închid. Dup? mine sau dup? al?ii. Nu pot s

? las lumina deschis? dac? nu o folosesc. Plus de asta, m? gândesc la români care nici m?car n-au bani s?-?i pl?teasc? lumina de care au nevoie. N-a? fi nesim?it s? o las eu deschis

? chiar ?i când n-am nevoie de ea?

La fel ?i cu televizorul. Las?-l deschis chiar dac? te duci la mas?, c? e de bine. B?i, dac? nu-l folose?ti, închide-l m?i tat?, c? nu te doare mâna. În primul rând, pl?te?ti mai mult curent. ?i poate nu intereseaz?, c? ai furat ?i ai bani destui, dar copilul t?u nu va putea face nimic cu ace?ti bani dac? nu va putea tr?i într-un mediu normal. M?car la fel ca al nostru (care oricum e mai slab ca cel de acum 15 ani) dac? nu se poate mai bine. Se pare c? pe lâng? bogat ?i gras, mai e?ti ?i egoist.

M? gândesc la faptul c? m?car atât pot face ?i eu. C? nu ia mai mult de dou? secunde. Din p?cate unora le e sil?. Sau, problema care cred eu c? e cea mai mare, e c? nu vor. Las?, c? dac? fac eu, unul singur, nu se rezolv? problemele P?mântului. Când vor face to?i, voi face ?i eu. Dar nu e chiar a?a. Asta e prostesc. Pentru c? dac? eu gândesc a?a, tu gânde?ti a?a, clasa mea gânde?te a?a, ?i clasa de lâng?, ?i vecinii, ?i colegii de club … nu se mai ajunge nic?ieri. Eu cred c? foarte mul? i au aceast

? mentalitate. Dac? o s? fac? al?ii, voi face ?i eu. Dac? nu, nu voi face. Asta e o problem?. Las? tu ce face altul, tu închide-?i lumina ta, acolo, ?i ce face altul e problema lui. Dac? lui nu-i pas?, nu înseamn? c? nici ?ie nu trebuie s?-?i pese. Dac? cel din stânga ta î?i las? gunoaiele la gr?tar pentru c? e un nesim?it, nu înseamn? c? ?i tu trebuie s? fi un nesim?it ?i s? faci la fel. Simplu, nu? Strânge dracului mizeria dup? tine, c? ?i dac? ai Q7, nu ai sclavi. Nu e nimeni obligat s? strâng? pet-urile de bere dup? tine, obez puturos ce e?ti.

Asta e într-adev?r o problem?. C? sunt criminali prin toat? lumea? Asta o s? fie mereu, c? nebuni se nasc la fiecare maternitate. C? fur? porcii din Guvern? P?i normal c? fur? dac? le permitem. C? nu promoveaz? Petrolul Ploie?ti de câ?iva ani? Da, d-aia nu mai cade Statuia Libert??ii. Ce conteaz? c? se omoar? americanii cu arabii pentru petrol? Las?-i s? se bat?, s? se omoare. Atât timp cât nu te influen?eaz? foarte mult, e problema lor. Dar una dintre problemele care conteaz? pentru tine, dar mai ales pentru copiii (copiilor) t?i sunt problemele de care v-am spus azi. ?i nu, nu cred c? procesul de înc?lzire global? poate fi oprit. Nici poluarea nu va putea fi oprit? vreodat?. Dar putem s?-i limit?m propor?iile, putem s?-l încetinim. Dac? ai sta cu cinci minute mai pu?in în baie mereu, sau dac? n-ai mai l?sa deschise electronicele pe care nu le folose?ti, chiar ai putea face câte ceva. Las? plantatul copacilor, c? ?ia se duc la primul vânt. Sau poate vine un nebun ?i-i scoate, c? nu îi place lui c? au crescut strâmb. A?a c? f? ceva pentru mediu. Cât de pu?in, dar f? ceva!