Iat? c? am ajuns ? i

aici. Pot acum s? spun c? am atins cota 19, ?i pot s

? spun c?-mi doresc s? mai vin? cel pu?in 60 la fel ca ??tia 19. ?tiu, de acum nu o s? mai fie a?a u?or, c? doar toat? lumea se plânge de cum e via?a asta, îns? eu sunt încrez?tor. Ce pot s

? spun acum, când am 19 ani? Pot s? spun multe, dar m? voi rezuma la cele mai importante. Dup? 19 ani (dintre care 12 petrecu?i în scoal? ?i vreo 10 f?când sport de performan??) pot s? spun c? am adunat multe lucruri care m? vor ajuta pe viitor. Nu m? refer în special la anumite cuno?tin?e, ci în special la atitudine ?i valori morale. Aici, evident, a ajutat mult ?i Danemarca.

Ce am adunat în 19 ani? Am adunat sute de prieteni, care mai de care mai buni. Am înv??at s?-i apreciez, s?-i ajut, ?i la fel ?i ei. Am f?cut (?i voi mai face) mult sport de performan??, pentru c? asta este ceea ce m? scoate din cotidian, asta este ceea ce-mi place s? fac. Am experimentat via?a unul simplu elev în Danemarca, acolo unde e?ti doar al patrulea la catalog, nimic mai mult. Am înv??at ce înseamn? via?a pe propriile picioare, pe care sunt preg?tit s? o înfrunt din toamn? încolo. Am cunoscut o familie extraordinar?, în micu?ul sat Outrup, care mi-a oferit timp de un an absolut tot ce aveam nevoie. O ?coal? foarte mi?to; un tren cu care f?ceam naveta zilnic de care ast?zi, sincer, îmi este dor; ni?te colegi care ast?zi arunc? spre mine cu ur?ri de bine. Am cunoscut oameni extraordinari prin intermediul unei funda?ii pentru care sunt mândru c? fac voluntariat: YFU. Scriu aici, pe blog, de doi ani, plus înc? jum?tate de an înainte pe un blogule

? pe Blogspot. Mai nou lucrez ?i ca freelancer pentru diferite publica?ii din State. Nu pe bani mul?i, dar pe bani destui, care s? m? fac? s?-mi doresc s? muncesc mai mult lun? de lun?, pentru ca atunci când vine payment-ul s? pot s? fiu ?i mai mul?umit decât eram înainte. Am o familie superb?, pentru care mul?umesc celui de sus. Am înv??at s? zâmbesc. Da, am înv??at s? zâmbesc inclusiv atunci când merg pe strad?. ?ti?i oamenii ?ia la care v? uita?i ?i spune?i „Ce zâmbe?te ?sta, e via?a lui a?a de roz?”. Ei bine, eu sunt unul dintre t?lâmbii ?ia. ?i-mi place mult asta.

Doar câteva lucruri adunate în 19 ani ?i despre care v? spun aici. Ele sunt, îns?, mult mai multe, ?i nu cred c? e cazul s? le dezvolt. You get the point. Am scris toate lucrurile astea pentru c? am sim?it nevoia s? le spun cuiva. ?i cui altcuiva dac? nu celor care au fost al?turi de mine de doi ani încoace? Le-am scris ?i pentru c? aveam nevoie s? le pun undeva ?i s? le citesc ?i eu. Una e când le gânde?ti, ?i alta e când î?i po?i vedea gândurile scrise. Sper s? ne vedem ?i la anul, ?i peste doi, ?i peste trei. Cu un blog mai activ, evident, dar cu acela?i eu, cu chef de via??, aproape mereu într-o stare de spirit bun? ?i cu dorin?a de a face mai mult pe zi ce trece.