10
“Nu am timp” nu există
Înc? de când am revenit în ?ar?, adic? în iunie 2009, m? confrunt cu o mare problem?: un writer’s block. Am tot dat vina pe timp, c? nu am parte de el, c? dau bacalaureatul ?i c? vezi Doamne ce alte b?l?rii în spatele c?rora m? tot ascund de peste jum?tate de an. Timpul nu-mi lipse?te, ca s? d?m c?r?ile pe fa??. A? avea destul, asta dac? a? putea s? îmi revin ?i s? scriu iar cum o f?ceam înainte. M
i-am obi?nuit cititorii de-a lungul timpului cu articole de calitate, sau cel pu?in asta vreau s? cred. Nu am scris de dragul de a scrie, nu v-am dat ?tiri bomb? aici, nu a?i citit despre ultima ?mecherie scoas? de Apple. Mi-am obi?nuit cititorii s? g?seasc? aici p?reri nealterate de factori externi. Indiferent care erau topicurile favorite ale oamenilor în perioadele respective, eu nu m-am subordonat lor. Mi-am creat un stil propriu, incisiv, ironic, dur, dar de multe ori adev?rat. De cele mai multe ori, vreau s
? gândesc.
Nu a? putea ca de mâine s? vin s? scriu doar pentru c? traficul scade amenin??tor, doar pentru c? munca mea de atâta timp risc? s? se piard?. M-a? sim?i prost fa?? de cei pe care i-am convins s? revin? aici dac? a? face a?a ceva. Purul adev?r este c? nu mai ?tiu ce s? scriu. Ce s? v? spun, c? pe Twitter înc? este aceea?i mul?ime de oameni ? scriu ?i eu, dar nu mi-a venit ideea la timpul potrivitsnobi care nu r?spund la mesaje doar pentru c? ei cred c? au un coi în plus? S? v? spun c?, mai nou, au început s? miroas? ?i Facebook-ul? Sau c? în online-ul românesc n-ai pe nimeni aproape decât atunci când îi ai cu ceva la mân?? Pe astea le ?ti?i. V? intereseaz? c? am ap?rut în ziar sau c? am deschis un nou blog? Incontestabil nu. Sau s? v? scriu c? Google a dat drumul la Google Buzz? C? zoso s-a scos din Zelist ?i c? exoticul Cabral nu mai cade de pe primele dou? pozi?ii de mai bine de un an ?i jum?tate? S? v? spun despre ultimul scandal la FTW? Sau despre noua mea adres? de e-mail? S? v? informez c? a? vrea s? fac ?i eu un pic de freelancing, dar c? nu am decât cuno?tin?e minime în diferite domenii? Nu v-ar interesa nici asta, nu? A?a credeam ?i eu. Uite, spre exemplu, Makavelis a scris un articol foarte bun ieri. Este o idee despre care a? fi putut ?i eu s? scriu, c? sunt în curând absolvent de liceu ?i facult??ile de pe pia?? nu m? încânt? deloc, dar pur ?i simplu nu m-am gândit s? scriu asta. Se întâmpl? tare des în ultima perioad? s? spun „uite, despre asta puteam s
Prin simplul fapt c? nu scriu încerc s? nu îndep?rtez ?i oamenii care înc? mai trec pe aici, pentru c? acei oameni înc? mai sper? s? vad? articole în genul celor de acum mult timp. Am tot încercat, apropia?ii mei pot confirma, dar pur ?i simplu nu mai este nimic pe ?eav?. Înainte îmi veneau titlurile de articole instantaneu, nu m? gândeam niciodat? „ce s? scriu pe blog azi?”. Înainte îmi permiteam s? ?terg din draft-uri pentru c? articolele respective nu mi se p?reau demne de publicat. Iar azi? Ei bine, azi, nici m?car ni?te titluri am?râte nu-mi mai vin, ?i asta chiar dac? m? gândesc intens la ce am de gând s? fac în viitor aici. De închis nu închid blogul, pot s? v? asigur, am spus-o ?i o s? o spun; de-abia ce am cump?rat pe înc? un an juc?ria. Am încercat tot felul de metode, primite de la tot felul de bloggeri. Spre exemplu, Grim Cris m-a sf?tuit s? citesc articole din perioada în care scriam full-time, s? v?d ce m? inspira atunci. Am f?cut asta ?i ghici! Nu ?tiu ce m? inspira atunci. Poate era via?a din Danemarca, poate nu era, înc? nu sunt sigur. Cert este c? mi-am recitit multe dintre vechile articole, ?i mi-am amintit de vremurile bune. Am reg?sit lucruri pe care le-am scris cu mult? pasiune, lucruri la care am pus suflet, la care nu m-am chinuit chiar deloc, cum fac azi (sau mai bine zis, cum nu fac azi). Nu ?tiu ce m? f?cea atunci s? scriu, ?i ce m? împiedic? acum. Blogul nu-l închid, asta o mai spun o dat? pentru hateri. Am zis c? dac? tot nu scriu, m?car s? v? reamintesc de câteva dintre cele aproape 200 de articole postate aici în aproape doi ani, din vremurile în care blogul era mai mult o meserie decât un hobby. ?i, de ce s? nu spun ?i asta, sper s? pot pune din nou aici articole ca acestea:
? vremurile bune.
2 comentarii to ““Nu am timp” nu există”
Postează un comentariu
La prima vedere
Sunt un blogger originar din Ploiești, interesat de design și programare, fost elev de schimb și actual student în Danemarca și pasionat de cuburile Rubik. „Mă dau” pe bloguri din 2007 și scriu pe acest blog din aprilie 2008. Află mai multe despre mine aici.
Posturi recente
- Sadak.ro se închide în ianuarie
- De ce protestele voastre sunt degeaba
- M-am născut între dobitoci
- Ce-mi doresc de la blog în 2011
- Romania – Danemarca trăit live
- Nici mie nu îmi place RDS
- Ce înseamnă project-based learning
- Ce mai fac și pe unde mai umblu
- Nu muncești, nu mănânci
- Am dat drumul la Goal-arena.com
Linkuri
Comentarii recente
- Sergiu Butnarasu on Sadak.ro se închide în ianuarie
- waven on Sadak.ro se închide în ianuarie
- Eveline on Sistemele de învățământ din România și Danemarca
- Serafino on Unguri vs. români, sau ei vs. noi
- Ceasuri Barbatesti on De ce protestele voastre sunt degeaba
- Sadak on Sistemele de învățământ din România și Danemarca
Categorii
- Altele (116)
- Danemarca (37)
- Editoriale (28)
- Evenimente (23)
- Sport (26)




DubluVe spune:
Aşa e bă :) uită-te la mine în ce HAL am ajuns :)) dar mânăresc eu diverse… Adevărul e că poţi să te legi şi puţin de timp.. Că dacă ţi-a venit ideea ŞI la momentul potrivit, dar ai avut alte priorităţi… na :D Important e că acum că ai avut acces la Adv de seară, urmează Playboy, Hustler, şi alte reviste de profil.
BigMama spune:
Cred că e o chestie ce apare după o vreme. Poate nu numai la bloggeri, ci şi la scriitori în genere. Pană de inspiraţie, criză sau cum i-o zice.
Am avut şi eu asta, la fix doi ani după ce m-am apucat de blogging. Atunci am hotărât să-l şterg, convinsă că nu voi mai scrie în viaţa mea.
După încă 2 ani de pauză, m-a apucat din nou cheful şi voila, blog nou. Aşa că, e fain dacă laşi sadak.ro aşa cum e. Cei abonaţi la blog rămân abonaţi şi indiferent că peste o săptămână sau o lună, când scrii ceva nou, ei intră şi te citesc.
Take care la bac! E un mare fâs. Un fâs chinuitor, dar tot un fâs e.