23 comentarii to “Sistemele de învățământ din România și Danemarca”

• Luni, 3 August 2009 at 9:52
  alphadog spune:

  În ultimul timp am impresia că nici sistemul ăsta de învăţămînt generalist nu mai face nici cît o ceapă degerată, care era util într-un anumit fel. Îţi oferea o “hartă” după care te ghidai mai apoi. Parcă harta asta are din ce în ce mai multe zone albe, fără informaţie, în mintea celor tineri.
  Mă întreb dacă nu ar fi oportun să urmăm sistemul ăsta vest-european? Aşa, dintr-o dată. Să zicem că din 15 septembrie cei care intră în clasa a 5-a sau a 1-a (în caz că nu vrem să facem valuri chiar aşa mari) să urmeze un nou sistem, asemănător cu cel danez, descris de tine aici.
• Luni, 3 August 2009 at 10:26
  Sadak spune:

  @ alphadog
  Implementarea unui nou sistem cere bani și mai presus de toate, muncă. Cunoști că în România cu munca e mai greu. Mai bine schimbă modalitatea de examinare o dată la trei ani, și aia e reforma, nu? Plus de asta, crezi ca profesorii obișnuiți cu învățământul actual (mai ales cei mai în vârstă) vor accepta aceste schimbări și această libertate dată persoanelor care trebuie să stea smirnă la ore, după cum spun ei?
• Luni, 3 August 2009 at 11:34
  alphadog spune:

  Implementarea s-ar face treptat. Încercăm la clasa 1-a. Şi apoi din aproape în aproape. A 2-a, a 3-a şi tot aşa. Mie îmi sună mai bine decît varianta “de anul viitor schimbăm sistemul de bacalaureat şi cel al tezelor unice, bla, bla, bla”, după care se schimbă iar. Că de vreo 15 ani tot facem treaba pe genunchi. Acum 10 ani, cînd am terminat eu, tot despre BAC se vorbea. N-am avansat deloc. Atunci s-a trecut la varianta cu 7 probe (fără Sport) şi am făcut parte din prima generaţie care a dat aşa ceva. Acum nu mai e bun sistemul. Îl schimbăm la loc: 4 probe. Pe cei de clasa a 8-a i-au abramburit în ultimul deceniu că nu mai ştiu nici ei ce trebuie să facă pentru a ajunge în liceu.
  Avem o grămadă de modele ale sistemului de învăţămînt care funcţionează bine mersi prin alte ţări. Dacă sîntem imbecili (mă rog, ăia din minister) şi nu înţelegem nimic, atunci luăm dracu unu’ d-ăsta de prin Danemarca, Olanda, Suedia, ţări normale, şi îl implementăm la noi. Profii comentează? Oricum mistăr prezident zice să dispară vreo 20% din bugetari. Profesor = bugetar. Sistem nou=materii mai puţine, ore mai puţine=angajaţi mai puţini. Iar cu ocazia asta şi salariile se vor majora aşa cum au votat acu’ un an trîntorii din Parlament.
  Nu e uşor să schimbi din rădăcini un sistem. Dar dacă tot parfumăm rahatu’ o să miroasă şi mai rău.
• Luni, 3 August 2009 at 18:18
  Andrei spune:

  Nu stiu daca ar fi bine sa schimbam chiar si treptat catre sistemul danez(zic danez, pentru ca de el ai vorbit tu aici, dar sunt multe sisteme asemanatoare). De fiecare data trebuie sa iei in calcul si caracteristicile particulare ale populatiei respective. NU cred ca un astfel de sistem s-ar plia pe romani.
  Problema e ca la noi se fac schimbari de dragul schimbarii. De-asta s-a vorbit atat de mult in anii astia despre reforma. Am avut chiar si un minister la reformei, parca. Dar s-a vorbit de ea in Romania atat de des(si daca nu ma insel, chiar si acum 100 de ani, cuvantul asta era la moda la noi), incat a ajuns sa ne obsedeze.
  Cu o singura chestie nu sunt de acord: de unde si pana unde are legatura democratia cu sistemul de invatamant? Democratia este doar un termen care desemneaza un sistem politic in care puterea decizionala apartine poporului(prin reprezentanti sau chiar direct). Tu te referi mai degraba la un liberalism.
  Tu ai avut o sansa sa experimentezi ambele sisteme si te felicit pentru incercarea de a explica ce e diferit. Ar fi excelent daca unii ca tine ar fi invitati in dezbateri televizate(sau/si pe net) nationale. Pur si simplu nu mai suport sa vad doar parerea uneia ca ministrul Andronescu. Dezbaterile pe tema invatamantului(si asa putine) mi se par irelevante daca participa doar o tabara. O tabara a inchistatilor, a oamenilor care nu vorbesc decat de dragul de a vorbi. Eu cred ca unul ca tine ar avea ce sa spuna.
  Discutam acum ceva timp cu un profesor care imi povestea despre sistemul din Germania, despre cel din America, dupa care am ajuns la subiectul deja clasic: “criza financiara”, si despre solutii. Si am ajuns la o concluzie frumoasa: invatamantul eficient. E o serie cauza-efect extrem de logica.
• Marţi, 4 August 2009 at 8:47
  CCF spune:

  Problema nu este sistemul de invatamant ci ce se preda.
  In urma cu 10 ani sistemul liceu + gimnaziu era foarte bun pentru ca ofera o perspectiva asupra multor lucruri astfel deschizand mintea. Sigur trebuie sa muncesti ca sa promovezii dar cunostiintele acumulate te ajuta sa mergi mai departe, plus ca ai si o viziune inter-disciplinara nu numai o disciplina sau cea ce te intereseaza. La noi facultatille au decazut mult, cred ca din 95 incoace sau vazut efecte. Mai este o problema: In Romania foarte putine carti scrise de oameni de stiinta pot fi citite astfel incat sa poti intelege din prima esenta. Sunt multe carti care dupa o munca titanica + bibliografie pot fi intelese. In afara cartiile sunt scrise cu mult cap astfel incat cititorul poate sa aiba lectia invatata fara prea multe astfel de probleme. De exemplu eu am cumparat o carte de dinamica a robotiilor de la libraria politehnicii. titlul era “Dinamica robotiilor”. Am facut prostia sa nu deschid cartea si dupa ce am cumparato am deschis-o. Dupa o introducere despre roboti, restul cartiii era format din probleme si formule mecanice la greu fara ca sa aiba o legatura cu dinamica robotiilor tratand la nivel inalt (lagranjean, ecuatii diferentiale) probleme de fizica simple cum ar fi problema pendulului. Eu zic ca o astfel de carte facuta in bataie de joc normal ca este o bila neagra pentru profesorul respectiv. A nu se mai vorbii despre bataia de joc la adresa profesorilor de liceu si scoala generala.
  **Nu poti cere unui om sa faca treaba cand salariul este mic omul nu stie ce sa puna pe masa acasa samd. Plus discutii ca trebuie sa isi nerite salariul si ala cat de mic este.**
  **Nu mai vorbesc de faptul ca primariile trebuie sa aleaga profesorii si nu cei care au competentele necesare, adica cei din inspectoratele scolare, directori (cam astia ar fi cei care sa se ocupe cu chestiunile acestea)**
• Marţi, 4 August 2009 at 13:51
  luminita spune:

  fiul meu are 17 ani si in romania este in clasa a 11a.vrem sa nestabilim in esbjerg unde trebuie sa merg pt a/l inscrie la liceu si in ce clasa ar trebui sa fie ?mii de multumiri!!!!!!!
• Marţi, 4 August 2009 at 15:36
  Sadak spune:

  @luminita
  Eu am învățat la 15 minute cu mașina de Esbjerg, în Varde. În Esbjerg ar trebui să fie în Esbjerg Gymnasium sau Esbjerg Handelsskole, depinde de ce vrea să devină pe viitor. Eu recomand gimnaziul, e mai bun decât cealaltă. Ar trebui să fie 2.g, anul pe care l-am făcut și eu acolo. Astea sunt datele lor:
  Esbjerg Gymnasium & HF · Spangsbjerg Møllevej 310 · 6705 Esbjerg Ø · Tlf: 7514 1300 · Fax: 7514 5411 · esbjerg.gymnasium@EGnet.dk
  Puteți să le vorbiți în engleză, nu există să nu se știe. Succes și credeți-mă, e cea mai bună decizia a vieții dumneavoastră de familie să plecați acolo :)
• Marţi, 4 August 2009 at 20:54
  ionnutzu spune:

  Felicitari pentru incheiere :)
  Sunt student in Danemarca si sunt foarte incantat de sistemul lor. Consider ca oriunde inveti dca vrei cu adevarat. La noi prblema nu este neaparat materia in sine – care este mult multa, ce i drept- cat atitudinea profesorilor, care se mentine comunista. Traim o era a placerilor: placerea de a manca o inghetata, de a practica un sport placerea de a merge la scoala etc. Cea din urma este greu de cultivat in Romania si va mai dura ceva. Ce pacat ca profesorii tineri sunt mult mai putin valorosi ca si nivel de cunostinte decat cei veterani. Stau si ma intreb ce si cum vor invata copiii nostri. Sau daca isi vor mai aminti ca pt ei a murit cineva in dec ’89…
• Vineri, 7 August 2009 at 9:11
  tudorziman spune:

  Foarte bun articolul, te felicit sincer pentru ca ti-ai gasit vocatia si pentru ca ai o gandire matura pentru varsta ta…asta cred ca o tot auzi ;)
  Ce e trist la noi in Romania este ca bravii nostri guvernanti nu-si dau seama de 20 de ani ca totul incepe de la educatie si sanatate, ori la noi aceste sisteme sunt cele mai precare.
  In scoala, in primul rand lipseste dezvoltarea simtului practic, aplicabilitatea tuturor conceptelor teoretice si abstracte care se predau. In mintea copiilor se dozvolta o retea deasa si intortocheata de teorii si materii pe care nu stiu cum sa le foloseasca. Interbarea clasica este: “la ce imi va folosi aceasta materie?”… Ar trebui implementat un sistem de succes din vest, putin adaptat daca e cazul si asa poate ar iesi ceva. De 20 de ani carpim si schimbam moduri de examinare fara niciun sens si rezultat. Trist este ca si mai departe, la facultate, e cam la fel…
  Inca o data felicitari Christian si ne “intalnim” pe acmilanro ;) tine-o tot asa.
• Vineri, 7 August 2009 at 10:44
  LaNayba spune:

  Ce sa mai zic si eu?…
  La revolutie aveam 8 ani, am fost ultima generatie de pionier, ultima care colecta borcane, ghinde, castane si maculatura, ultima care mai facea ore de atelier in care baietii invatau sa lucreze cu menghina si fetele invatau sa croseteze sau sa gateasca, prima generatie care a aflat ce-i aia o simulare de examen pentru admiterea la liceu, prima generatie care a dat BAC-ul la 7 materii si ultima generatie care, ca sa intre la o facultate particulara, a trebuit sa dea examen!
  Generatia Experimentelor…
  Despre sistemul de invatamant, poate as avea multe sa spun. Ai sa razi, dar am terminat facultatea de litere, prin urmare, sunt profesor cu dubla specializare (romana-engleza). Si cand spun profesor, nu ma refer doar la specializarea pe care am dobandit-o prin terminarea facultatii ci la aceea pe care o castigi predand in scoli/licee. Asadar, facand parte dintr-o generatie “first-last” si culmea, venind si din sfera profesorilor chinuiti de un sistem distrus atat de catre cei care s-au tot perindat pe la conducerea ministerului cat si de cei ce fac parte din el (ma refer atat la generatiile noi, cat si la cele vechi de profesori), pot sa-ti spun cu siguranta ca nici urmatoarele generatii de elevi/studenti/profesori nu vor fi mai bine pregatite, mai atrase de studiu sau mai entuziasmate ca cele trecute.
  Poate ca eu chiar am fost ultima generatie de elevi/studenti si viitori profesori care a avut norocul sa mai prinda dascali devotati, bine pregatiti si mai ales mandrii de meseria lor. Am simtit pe pielea mea unele treburi si nu sunt mandra deloc. E drept ca, dezamagita fiind, am renuntat sa mai predau, orientandu-ma spre publicitate. Gandeste-te numai la salariul pe care il aveam ca profesor in 2004-2006, ce sanse/satisfactii puteam avea in timp, si ce se intrevedea pentru mine vis-a-vis de noul meu job? Mi-am dorit foarte mult sa fiu profesor. Este una din meseriile pe care fetitele si le doresc atunci cand sunt mici… Nu se mai invata, nu se mai preda, nu mai exista placere si nici devotament.
  Si o spun cu parere de rau…
• Vineri, 7 August 2009 at 11:10
  LaNayba spune:

  Si ca sa demonstrez cat de bine am studiat in sistemul de invatamant post-revolutionar, am dublat un “i” pe acolo pe unde, daca profesoara mea din clasele V-VIII ar vedea, ar lua foc instant!
  Va jur ca e o greseala de tipar :D
• Sâmbătă, 8 August 2009 at 14:41
  Mada spune:

  interesanta chestia asta cu notele, desi par dubioase. pare mult mai frumos in danemarca, decat in romania, cel putin din acest punct de vedere. dar nu pot spune ca noi nu avem nimic frumos. si aici e cat de cat ok. dar e aiurea cand se dau note pe ‘ pile. ‘ :)
• Luni, 10 August 2009 at 18:54
  luminita spune:

  multumesc din suflet pt raspunsul primit.daca se inscrie la Gymnazium in ce directie poata sa mearga la facultate? fiul meu e f . bun la stiintele reale .mate ,fizica ,chimie.si ca orice tanar adora sportul ,in mod special fotbalul.numai bine si multa sanatate!!!!!!
• Luni, 10 August 2009 at 22:27
  Sadak spune:

  Nu are importanță. Acolo, ieșit din școală, ești pregătit pentru orice. Cu fotbalul nu va avea probleme, va găsi echipe gârlă acolo. Succes!
• Miercuri, 28 Octombrie 2009 at 21:43
  alexa spune:

  Buna!Am citit articolul tau si sunt din ce in ce mai hotarata sa iau o decizie buna -sa plec pentru a-mi continua studiile in Danemarca..Nu stiu ce ma asteapta,cum o sa ma descurc,dar un lucru e sigur-o sa fie o experienta pe cinste,pe care nu am s-o regret,dat fiind ca e alegerea mea.
• Joi, 18 Februarie 2010 at 1:38
  Willmark spune:

  Stiu ca am ajuns cam tarziu la postul asta dar ALEXA daca vezi mesajul asta, contacteaza-ma. Pot sa te ajut daca esti interesata sa pleci! Succes!
• Vineri, 17 Septembrie 2010 at 18:03
  lorena spune:

  Frumos, frumos. Felicitari pentru ce esti si ce vei deveni. As vrea sa stiu daca exista programe speciale pentru copii cu inclinatii spre matematica de exemplu. Singurul lucru care ma retine intr-o Romanie a noastra este copilul meu de 12 ani care a intrat intr-un program de performanta cu rezultate notabile. Nu as vrea sa se iroseasca avand in vedere ca cel putin in acest moment este ceea face cu placere. Este foarte posibil ca pe parcursul vietii sa-si descopere cu totul alte aspiratii, dar nu mi-as dori pentru nimic in lume sa ramanem cu regrete pe partea asta.

  Cu multumiri si multe urari de bine
• Vineri, 17 Decembrie 2010 at 15:16
  dfre spune:

  diferentele sunt mari
• Duminică, 13 Februarie 2011 at 20:50
  Aniri spune:

  Incerc sa adun toate informatiile despre sistemul danez de invatamant si sa le prezint succint colegelor. Eu am fost un semestru cu Erasmus, in Viborg si mi-a placut mult de tot.

  Voi fi invatatoare si ma gandesc sa fac o cercetare (teoretica, pentru inceput) despre influenta pozitiva a “tutuirii” profesorului. Am apreciat lucrul asta acolo, mai ales pentru ca il gandisem cu mult timp inainte, visand la invatarea si relatia elev-profesor ideala. Chiar cred ca respectul poate fi castigat prin altceva decat formalisme de genul asta. (de fapt.. nici nu se castiga prin pronume de politete sau folosirea pluralului, ci.. se forteaza!)

  Frumos orasel ai acolo :) (Aalborg, am fost si eu de doua ori, cu autostopul:D). Sunt multicei romani, nu? Aveti si slujba ortodoxa, deci.. puteti fi fericiti!

  Numai bine,
  Irina
• Duminică, 13 Februarie 2011 at 21:36
  Sadak spune:

  Intr-adevar, avem un orasel frumos. Nu stiu despre romani, probabil sunt destui, in general incerc sa stau departe. Nu am plecat din Romania ca sa dau de romani aici. Da, sluja este ok, am fost si eu o data, voi mai merge, insa de obicei duminica prefer sa ma recuperez pentru saptamana care urmeaza…
• Duminică, 22 Mai 2011 at 15:02
  Cristi spune:

  Salut tizule,
  De f curand am descoperit blog-ul tau( cautand informatii despre Danemarca), si sunt fascinat de inteligenta, pragmatismul si convingerile tale despre lumea in care ne-am nascut. Multumesc lui D-zeu ca mai lasa si “material genetic de calitate” ( ca daca nu e…nici El nu cere), iar tie toata stima si admiratia ca stii ce sa faci cu el( cu materialul), adica sa-l dezvolti.
  Eu am 43ani , m-am nascut si traiesc intr-un tomberon de oras ( Bucuresti) aruncat la randul lui in alt tomberon de tara ( Romania). Urasc comunismul si pe cei cu convingeri comuniste ( am avut de suferit personal inainte de ’89 din cauza lor) si sunt bucuros ca mai exista in Romania si oameni ( si inca tineri ca tine) care fac diferenta intre Monarhie si Republica. Sunt un simplu sofer, nu am calitati oratorice sau literare de nici un fel dar prefer sa citesc Blog-uri ca al tau, decat Libertatea, Can can, sau alte porcarii de ziare, scoase pt a indobitocii si mai mult pe cei ce le citesc.
  Am fost dintotdeauana (inainte de ’89 recunosc doar ascultand Vocea Americii si Romania Libera..nu aveam cum altfel) interesat de tot ce se intampla in tarile civilizate, acolo unde masinile sunt masini,curatenia este curatenie, unde spaga e un cuvant prea putin cunoscut si justitia e justitie.
  Iti spun sincer , pana la varsta asta nu am auzit o asemenea “cugetare” venita din partea unui tanar de varsta ta : ” Eu m-am nascut cu democratia in cap. Uneori chiar da pe afara si o recunosc. Dar tineri au murit in decembrie si pt mine…” Fenomenal, magnific,incredibil ce fraza ai putut sa scoti ! S-a facut pielea de gaina pe mine, aproape ca mi-au dat lacrimile de bucurie ca uite in mocirla asta in care traim fara vina multora dintre noi, mai exista si “creiere nespalate” , inteligente si modeste ca ale tale. Altul ar fi putut sa-si atribuie integral toate meritele pt reusita sa, nedandu-si seama ca daca nu mureau “golanii” aia in decembrie, poatre am fi calatorit doar in URSS nu in Danemarca, Suedia etc.Bravo mosule esti tare, tine-o tot asa si vei ajunge departe….mai vorbim. p.s. de ce nu mai scrii?
• Duminică, 22 Mai 2011 at 15:23
  Sadak spune:

  Îți mulțumesc frumos pentru aprecieri, e bine să mai auzi și din astea din când în când. Ca să îți răspund la întrebare, nu mai scriu pentru că blogul nu mai este o prioritate pentru mine și viața mea. La timpul lui mi-a adus lucrurile pe care le voiam de la el: prieteni, o rețea de cunoscuți, bani, popularitate, avantaje personale și altele, însă nu mai este o prioritate. Plus de asta dacă aș vorbi despre cum e viața aici, aș avea o audiență mult prea mică, și timpul meu investit nu ar mai merita. Blogul meu va muri încet, încet. Mulțumesc încă o dată pentru aprecieri!
• Marţi, 9 August 2011 at 22:12
  Eveline spune:

  Ma gandesc sa aplic si eu pentru o astfel de bursa, prin intermediul YFU, in Elvetia. As vrea sa iti cer mai multe informatii cu privire la inscriere, eventuale examene sau evaluari, interviuri. Am gasit tot ce imi trebuie pe site, deocamdata, dat fiind ca inscrierile incep in toamna, dar as aprecia daca as putea vorbi cu tine despre asta, eventual sa imi dai niste sfaturi.