S-a mai terminat o poveste « Sadak

Cu mai pu?in de un an în urm? v? scriam cum e pe meleagurile daneze de lâng? Odense. Tot atunci v? scriam, pueril, bineîn?eles, un articol despre ce vreau s? experimentez aici în Danemarca. ?i nu era nici bungee-jumping ?i nici s? m? dau cu parapanta. Poate s? m? dau cu parapante, dar nu cu parapanta. Nici nu mai ?tiu ce era, ?i nici nu are importan??. Pentru c? oricum a fost altceva. Cu mult mai mult decât speram.

Danemarca mi-a adus ceva la care nu speram pe 2 august, atunci când am ajuns aici: lini?te. M-a f?cut s? în?eleg c? aici îmi e locul. Sunt oameni care nu î?i g?sesc locul toat? via?a. Eu l-am g?sit aici, la mii de kilometri departe de România. Danemarca a reu?it s? m? conving? de faptul c

accutane free

? m-am n?scut într-un loc gre?it ?i c? aici trebuia s? fie maternitatea din Ploie?ti, undeva lâng? micul or??el Varde. Undeva în incinta gimnaziului din Varde, acolo unde am experiementat cel mai „aerisit” sistem de înv???mânt. Al doilea cel mai bun din Europa, statistic vorbind. Acolo unde, tot statistic vorbind, puteai sa stai cu laptopul în parc f?r? s?-?i fie fric? de faptul c? te întorci acas? f?r? el. Pentru c? este ?i a doua ?ar? din lume ca nivel de siguran??.

Fizic, nu mi-a adus nimic. Nu plec cu nimic în plus fa?? de ce am venit. Pu?ine haine, un N95 ?i cam atât. Nimic altceva. La nivel de „mansard?” îns?, vin cu multe alte lucruri acas?. Cu o nou? mentalitate, cu siguran??, lucru pe care mi-l tot bag? în ochii prietenii. C? m-am schimbat. ?tiam. ?i sunt bucuros c? am devenit ceea ce sunt azi. ?i n-am scris prieteni, ci prieteni, pentru c? ?tiu c? m? ve?i accepta ?i a?a (da, e un fel de repro?). În acela?i timp ?tiu c? mai sunt multe lucruri de f?cut ?i c? unul dintre acele „multe” poate înseamna s? revin aici.

Danemarca. Ce gaur? neagr? era înainte de 2 august 2008, ?i cât de mult reprezint? azi în universul meu. Cât de iritat eram de faptul c? nu se numea Germania, ?i cât de mult mul?umesc azi c? este un pic mai la nord. Ce chinez? mi se p?rea limba, ?i cât de frumos sun? acum. Cât de nervos eram înainte, ?i cât de calm am devenit acum. Pe cât de curios eram înainte în leg?tur? cu tot felul de mizerii, pe atât de neinteresat sunt azi. Cu ce concepte despre via?? am plecat, ?i cu ce concepte vin. Cât de slab am plecat, ?i cât de încrez?tor voi p??i pe Henri Coand? s?pt?mâna viitoare. Pentru c? da, ca orice alt? poveste, ?i povestea mea se termin?. Pentru moment, sau cel pu?in asta vreau s? cred. Pentru c? „acas?” e unde te sim?i bine, nu unde te-ai n?scut. Iar pentru mine, de s?pt?mâna viitoare, „acas?” va avea dou? în?elesuri.

Amintirile nu vor r?mâne doar într-un cont de Facebook, în ni?te poze. Ele se vor afla mereu în mintea mea, dar mai ales în sufletul meu. Partea care mai r?mâne, pentru c? o bucat? mare r?mâne aici, acolo unde m-am sim?it ca într-un joc de Sims, acolo unde î?i ghidezi via?a virtual? printr-un mouse. Acolo unde nu doar c? o ghidezi, dar acolo unde î?i po?i îndeplini ?i visele, chit c? asta înseamn? s? ajungi „sus-pus” î ntr-un job, sau s

corticosteroids prednisone

? î?i cumperi ma?ina preferat?. Eu nici n-am lucrat ?i nu mi-am luat nici ma?in?. Am f?cut cu mult mai mult de atât. Am tr?it într-o lume a mea, într-o lume la care am visat mereu. ?i asta la doar 17-18 ani. ?i la fel cum un atlet de performan?? atinge un timp extraordinar, iar apoi munce?te din greu pentru a deveni ?i mai bun, la fel voi face ?i eu. Un vis s-a împlinit în ziua în care am venit aici. Cel la care aspir acum se va împlini atunci când voi reveni aici. Poate pentru totdeauna.

?i totu?i nu-mi vine s? cred. Nu cred, de fapt, c

500mg zithromax

? s-a terminat. Sunt preg?tit s? m? trezesc iar la 6 în fiecare diminea??, s? iau trenul de 6.53, autobuzul de 07.45. S? ies la 13.30. Mâine sunt gata s

accutane order

? o iau de la cap?t. Nu s-a terminat de fapt. Refuz s? cred. S?pt?mâna viitoare mergem la ?coal?…



16 comentarii to “S-a mai terminat o poveste”

  • Te citesc regulat, ba mai mult, te am si in reader. Am trait alaturi de tine aproape toata povestea. Parca te vad si-acum la prima aparitie pe blogoree, care atunci era in floare, cu primele articole. Primele feedbackuri. Primele aprecieri pentru stilul tau unic de a scrie.
    Nu-mi vine sa cred ca deja a trecut un an si ca acest capitol al povestii tale a luat sfarsit. Dar ce sfarsit frumos! Felicitari!

  • Asemenea experiente te schimba… Am putut sa constat asta intr-o mica masura pe propria piele si mai mult “pe pielea” surorii mele”. Dupa 6 luni cu Erasmus in Italia, nu a mai fost ca inainte. S-a intors cu alte perspective…
    :-)

  • Subscriu la ce a zis dheo ^^
    Btw limba daneza o stapanesti bine, adica ai reusit s-o inveti in anu asta ? Cica e destul de grea …

  • Limba daneză am învățat-o foarte repede, chiar dacă e și foarte grea. Am beneficiat de mult ajutor de la colegi și în 2-3 luni o vorbeam. De înțeles o înțelegeam după vreo 4-5 luni (aici a mers mai greu, ei vorbesc foarte repede). Probabil am reușit „performanța” asta pentru că îmi și place cum sună, sau poate pentru că voiam să mă integrez mai repede.

  • asta-i problema cu tarile scandinave: cele mai faine locuri de trait din lume, dar limba-i dificila pentru multi si sunt practic necunoscute. de fapt, ultima-i un avantaj :)

  • :O 2-3 luni .. si citeam pe net ca romanilor din danemarca le ia vreo 2 ani sa invete limba. La tine a fost si “expunere” toata ziua :)

  • Ma regasesc in cele mai multe dintre senzatiile, sa le zic asa, pe care le descrii. Mai putin partea cu invatat limba… Mi-a placut sistemul unversitar, am simtit siguranta – desi in Copenhaga la 4 dimineata sambata toata lumea se clatina :)) Imi amintesc in fiecare zi cate un moment de acolo, o plimbare, un chef, o persoana… Mi-e dor de aerul ala, si de mare. Am trecut prin seria aia de schimbari: mai multa relaxare, siguranta de sine, mai calma, mai optimista.Am adunat cunostinte din toata lumea si mi-e imposibil sa separ timpul petrecut acolo de oamenii pe care i-am cunoscut :)

    Felicitari ca ai reusit sa ajungi acolo mai devreme si ca ai stiut sa primesti experienta. Revenirea o sa fie grea, daca vrei niste ponturi incearca si asta: http://www.facebook.com/group.php?gid=88632033379&ref=nf :)

    vacanta placuta!

  • Vreau sa iti zic ca mi s-a zbarlit pielea pe mine cand am citit postarea ta – asta din cauza ca si simt acelasi lucruri pe care il simti si tu.

    Iubesc si eu Danemarca la fel de mult si daca as fi vrut sa exprim ce influenta a avut asupra mea venirea aici, cred ca nu as putut mai bine. Dar, din pacate, cateodata sentimentele astea sunt inexprimabile. Pentru ca sunt o mana de oameni care sunt dispusi cu adevarat sa te asculte. Iar cand incerc sa impartasesc celorlalti ma izbesc de un zid!

    Iti doresc din tot sufletul sa reusesti sa te intorci aici! Sau daca nu aici, undeva…unde iti este cu adevarat locul.

    Si sa te bucuri in fiecare zi de ceea ce ai devenit! Si daca ai numai 18 ani…cu atat mai mult te felicit cu cata maturitate ai abordat toata experienta din Danemarca si cat de multe lucruri ai acumulat!

    Numai bine iti doresc!

  • bre, nu-i frumos. ne faci să vrem şi noi să ne ducem să-nvăţăm acolo şi nu ştiu dacă toţi avem astfel de oportunităţi…

    de ce nu ne spui şi nouă cum ai făcut s-ajungi acolo?

  • @ A.Faith
    Am mai povestit că am plecat cu o fundație numită YFU, care asta face: schimburi internaționale de elevi.

  • Orice inceput… are si un sfarsit..
    asta e.
    macar ti-au ramas niste amintiri frumoase de acolo. :D

  • Intoarce-te si poarta-te ca un danez in tara. Schimba mentalitati in jurul tau, foloseste tot ce ai invatat pentru a creste mai mult. Si nu pierde speranta, daca te-ai simtit acasa acolo, e clar ca trebuie sa ajungi in viitor. Iti tin pumnii, sigur vom mai auzi despre tara asta de la tine ;)

    Nu am fost pe acolo, am facut niste preumblari insa prin alte zone “germanice” si diferentele sunt enorme fata de ce avem aici. Am incercat si eu insa mereu sa invat ceva din vizitele mele acolo …

  • Salut Christian! Ma bucur foarte mult ca ai avut o experienta frumoasa in Danemarca si sper din tot sufletul ca avand in spate aceasta experienta vei continua sa lucrezi la Youth For Understanding Romania ca voluntar, pentru ca “distractia” de-abia acum incepe si avem mare nevoie de forte proaspete :-) si tu poti fi una dintre ele.

    @A.Faith toata lumea poate avea parte de experienta lui Sadak – have a look la http://www.yfu.ro

    Apropo… vrea cineva sa vada cum e experienta inversa ? Anul acesta Romania va gazdui 2 eleve de schimb din Germania care vin la noi asa cum a mers Sadak in Danemarca (detalii la office@yfu.ro)

  • Mai multe decât o experienţă am decis să plec pentru strudii universitare în Danemarca, cel mai probabil o să mă îndrept spre Copenhaga pentru că cele 3 universităţi prezente cu predare în engleză par să fie alegerea perfectă pentru viitor, chiar dacă după terminarea universităţii nu voi rămâne tot în DK.
    Frumoasă povestea, chiar mi-a placut modul în care ai abordat-o.

  • M-ai impresionat si pe mine si mi-ai trezit amintiri frumoase. Prima oara am fost in Danemarca in Odense! Un semestru de exchange cu bursa Erasmus. Apoi m-am intors la Copenhaga la master pentru ca mi-a placut enorm stilul de viata si sistemul de invatamant daneze. Iti urez succes in continuare si sa duci/aduci cu tine schimbarea si maturitatea obtinute.

    Poate te intorci in DK. Pe Facebook am infiintat un grup al romanilor din DK. Join! :) http://www.facebook.com/group.php?gid=16445584879

    Vi ses, måske.

  • Ma bucur ca ai avut parte de o experienta asa frumoasa in Danemarca si ca ai reusit sa creezi acel blog yfu, ar fi minunat daca fiecare din noi ar posta un mic mesaj acolo. Eu am fost in Germania in 2005, am facut acolo clasa a 11.a. Cand ma gandesc acum la asta, parca a fost un vis, asa repede a trecut timpul. Dupa ce am citit ce ai scris tu, parca am retrait emotiile de atunci :) Of, ce vremuri… Mult succes in continuare. Elena D.

Postează un comentariu