7 comentarii to “Când o să fiu mare…”

• Luni, 26 Ianuarie 2009 at 12:07
  Andrei spune:

  eu vroiam sa fiu actor..si inca as mai vrea, dar mi-am dat seama ca e foarte greu, in timpurile noastre…asa ca am optat pentru…finantist
• Luni, 26 Ianuarie 2009 at 19:31
  Alexa spune:

  cred ca pe la 5 ani visam sa devin cantareata (majoritatea fetelor au astfel de aspiratii) : )) ..dar tinand cont ca nu am deloc voce,iese din discutie :)
  So,acum sunt oarecum dezorientata…oricum,o cariera in media sigur ma atrage :D
• Marţi, 27 Ianuarie 2009 at 0:18
  Para spune:

  Imi plac nervii cu care “strigi” la sfarsit :)))..
  Pan’ la urma.. daca vrei sa fii “cineva”-ul care ai visat cand erai borac…tre’sa si muncesti ca sa iti atingi visul..tu stii sa le zici mai bine..mie mi-ai dat de gandit si merg sa mai fac o problema la gd ..
• Joi, 29 Ianuarie 2009 at 19:01
  xul spune:

  am visat sa devin filosof. nu era cine stie ce aspiratie, ma multumeam cu o conditie umila de muritor de foame pe banii statului dar fiind lasat sa gandesc. si iata-ma in anul 2 la facultatea de constructii, un tel maret, pe care in cele din urma mi-l voi atinge. ce s-a intamplat cu restul?aduna praful in biblioteca.deci se poate si invers, sa vrei putin si sa realizezi mult, dar nu neaparat ceea ce-ti doreai
• Joi, 29 Ianuarie 2009 at 22:59
  Moretta spune:

  Pe la 5-6 ani visam sa ma fac politista, sa fiu o ‘dura’.

  Pe la 10-11 ani m-am reprofilat pe medic… ginecolog :))

  Pe la 14-15 am ales arhitectura. Pe care inca vreau sa o urmez, dar ma sperie rau de tot aia 6 ani ca la medicina.

  Acum, ai mei vor sa ma fac cantareata, ca cica e pacat de vocea mea.

  Eu nu mai stiu ce vreau sa ma fac.
• Vineri, 30 Ianuarie 2009 at 9:52
  SadaK spune:

  De multe ori lasam ceea ce ne-ar place sa facem doar pentru ca nu e o meserie banoasa si ne apucam de altceva. Cum e si cu tine, Andrei, ai vrut sa devii actor, dar nefiind nici usor si nici prea banos, te-ai facut finantist, unde se “arunca” destui bani. La fel si cu tine xul, daca ai fi fost filosof puteai doar sa gandesti liber, dar greu te-ai fi descurcat cu banii.

  @Moretta: tu trebuie sa stii cel mai bine ce vrei sa te faci, nu trebuie sa iti impuna nimeni. E ca si in clasa a 8-a cand trebuie sa iti alegi optiunile pentru liceu. Nu iti intrebi parintii, poate tii cont de parere lor, UN PIC, dar nimic mai mult. E decizia ta. Tu vei suferi consecintele daca gresesti in a alege.
• Miercuri, 11 Februarie 2009 at 16:36
  leo spune:

  eo cand eram mic vroiam sa ma fac doctor (pe la 5-6 ani) si asta nu pt ca as fi avut vecini doctori (doamne fereste :-”) sau pt cine stie ce alte motive puerile. Nu, ci pt ca vroiam sa ajut (ceea ce vreau in continuare, ceea ce fac acum, si ceea ce voi face in continuare), pt ca imi placea si pt ca chiar ma pasiona. Acum, sunt un fel de doctor, dar in mecanica, invat pe zi ce trece sa repar diverse, chiar dk nu sunt cine stie ce expert … ma descurc, si asta nu pt bani ci pt mine. Stiu si d’ale medicinii umane, atat cat trebuie sa ma feresc de infectii rani deschise prelungite si alte “minunatii” de gen. Dupa care ideea de savant a inceput sa ma atraga, dupa care cu timpul au iesit la iveala si alte “abilitati” ale mele. Si acum, nush pe care sa aleg ca si meserie, evident ca as vrea ceva cu pe multi bani … dar stiu ca asta nu mi-ar aduce nici pe departe satisfactia lucrului bine facut cu folosirea abilitatilor mele. Daca imi e permis sa zic a “talentelor”.